Motto: „Ziua zilei spune cuvânt, şi noaptea nopţii vesteşte ştiinţă. Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale căror glasuri să nu se audă. În tot pământul a ieşit vestirea lor, şi la marginile lumii cuvintele lor” (Psalmul 18, 2-5).
BUCURIA TEXTULUI (Calameo, 2020), un corpus de texte scrise de Mirela-Ioana Dorcescu (care mai semnează Mirela-Ioana Borchin și Mirela-Ioana Borchin-Dorcescu) în ultimii ani, oferă, cu un simț hermeneutic aparte, o nouă perspectivă asupra literaturii contemporane din Timișoara și din țară. Complexitatea viziunii autoarei asupra textelor interpretate reiese din întemeierea ei pluri- și transdisciplinară.
BUCURIA TEXTULUI cuprinde două părți: I. Cronici: Crepusculul la Ullervad. Despre cel „mutat de la noi…” , Emilia Lungu Puhalo și Nina Ceranu – scriitoare române de ieri și de azi , Ratomahia și estetica repulsiei în lectura intertextuală a romanului „Pesta” de Dana Gheorghiu , Bucuria ieșirii din anonimat , Între discursul retoricii și retorica discursului , Jocul iluziilor și al adevărului , Efemeride translucide , Modernitatea poeziei lui George Schinteie , Umbra ceasornicului , Gravitate și candoare în poezia lui Ticu Leontescu , Poezia ca argument existenţial , Răul din lumină , Meliorismul ca atitudine estetică , Revitalizarea poeticii orfice , Semne? – fără nicio îndoială! , Poemele becartiene , Valsul sângelui – între „a fi” și „a face” , Veronica Balaj în contrejour , Între conformarea la gen și libertatea discursivă , The Quiet Inquiery , Metafizica iubirii , Obiectele memoriei dintr-o copilărie salutară , Despre „Cartea Boemei” , Penultimele versuri de freamăt pline , Poezia de dragoste a lui Emil Florin Grama , Domnița valahă – „persoană umană” , Despre Ludovica ; și II. Eseuri: Eminescu-i departe… , Secțiunea de aur în „Luceafărul” eminescian , Eu-l și eul în Îngerul Adâncului , Zamfir și miracolul românesc , Numărul de aur al morții .
Modul în care Mirela-Ioana Dorcescu reușește să încânte și să mângâie sufletul cititorului este de neconfundat, atât prin originalitatea și amploarea interpretărilor – o hermeneutică de înaltă clasă –, cât și prin (re)introducerea în discuție a conceptului de ,,secțiune de aur”, aplicat în studiul poeziei.
Titlurile pe care magistra le-a ales pentru cronicile din corpus sunt frapante și elocvente, punând subtil în evidență valoarea și frumusețea operelor prezentate. Câteva dintre acestea rețin în mod special atenția: Crepusculul la Ullervad. Despre cel „mutat de la noi”… (Iulian Chivu); Valsul sângelui – între„a fi” și„a face” (Constanța Marcu); Efemeride translucide (Tatiana Dragotă) etc. De asemenea, titlurile eseurilor se remarcă prin ingeniozitate: Numărul de aur al morții, Secțiunea de aur în Luceafărul eminescian etc.
În acest corpus, în care predomină critica literară, autoarea demonstrează că excelează în discipline conexe, precum teoria literară, semiotica, pragmatica, hermeneutica, impresionând prin erudiție și prin calitatea ei de cititor avizat și pasionat al textului liric sau epic. Într-un limbaj elevat, de o expresivitate aparte, întregul discurs critic vizează fascinația textului, abordat din unghiuri care să îi releve aspectele cele mai nobile și mai bine realizate estetic.
De menționat că toate aceste cronici și eseuri se întâlnesc în reviste literare tipărite și on-line sau figurează ca prefețe în cărți recente de literatură. De aceea, este inspirată și oportună reunirea lor într-o carte.
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..