Ce dacă, vrem sau nu vrem, sosește vremea când scăpăm din mână vara, ni se suie în spate toamna, iar iarna nu-i departe?! Cu noi şi noi primăveri vin din urmă vlăstarele!
Mirări tot mai mari atrag pe cei tineri în alergări iuţi, spintecând prin arşiţă vara spre toamna cu roade, iar mai departe în iarna cu zăpezi şi asfinţit! De când lumea şi până la sfârşit n-a fost şi n-o să fie altcumva.
De drag de tinereţea noastră (vorbesc despre cei trecuţi de cumpenele anilor fragezi) ar trebui, fără a ne exhiba, să îndrăgim tinerii, să le înţelegem freamătul şi vuietul pentru că sunt frumoşi cum am fost şi vor ajunge cum suntem acum, cu iarna în prag!
Şi eu îi îndrăgesc, mai sigur ca mulţi că sentimentul acesta frumos nu se îndreaptă niciodată spre o treaptă temporală revolută, e mereu proaspăt şi adecvat din prima până în ultima clipă de viaţă.
Doar că uneori el se explică, alteori poartă după sine o geneză acoperită de taină; câteodată, dintr-o mare admiraţie se poate degaja o mirare întocmai de mare!
Îmi şi asum la rându-mi, aceasta, numind, deloc pripit, una dintre persoanele căreia-i acord din sipetul meu vechi, de impresii, o astfel de admiraţie: Alina Hucai, redactor – şef la Editura Sedcom Libris, cea care mi-a făurit un timp cărţi merituoase din perspectiva execuţiei lor fizice, prin urmare şi a aportului exemplar al Alinei Hucai.
Sunt unul dintre cei ce se resemnează pentru multe greşeli, dar greşala de tipar a cărţilor sale îl năuceşte. Îmi ajunge să mă lupt cu propriile neputinţe pentru a-mi depăşi lacunele personale, dar ca să mai adauge altele chiar cine ar trebui să le îndrepte, e mult! Grija ce li s-a dat cărţilor mele, de la predarea la Editură a manuscrisului şi până la ieşirea de la tipar ţine de vrednicia, ştiinţa şi plăcerea de preocupări livreşti ale Alinei Hucai! Este suficient, ca să o admir şi să nutresc pentru ea cel mai viu sentiment de recunoştinţă.
A existat la început o curiozitate exaltată a mea să-mi văd o carte făurită de Editura Sedcom Libris şi de aceea devenisem, poate, agasant, ba chiar am frânt la un moment dat colaborarea cu ea, hotărât să explorez Internetul ca să găsesc o altă variantă sau să mă întorc la unele Edituri cărora le datorez alte cărţi, publicate anterior.
La scoaterea primei cărţi semnate de mine cu Editura Sedcom Libris au lucrat timpul şi miracolul. De atunci datează şi impresiile mele enunţate clar şi decifrat direct din gând, despre Alina Hucai. Am lucrat frumos şi eficient împreună iar cartea ce rămâne din aceasta fructifică maxim şi rafinat puterile şi exigenţa amândorura.
Cititorilor ce ne vor onora să ia în mână o asemenea carte şi vor fi satisfăcuţi de aspectarea ei şi lucrătura pentru durată, le spun dinainte secretul: Editura Sedcom Libris este prestigioasă şi deservită cu profesionalism, pasiune şi afectivitate. Peste aceasta, colaborarea mea cu Alina Hucai a fost de natură să înlesnească scoaterea unor cărţi de reper estetic, în primul rând.
Fără a scoate din context pe nimeni dintre persoanele cărora le-am încredințat, spre făurirea cărților, manuscrisele mele, la alte edituri – cea mai spornică și valoroasă colaborare neîndoielnic este cea cu Editura ieșeană PIM. În textul de față vorbesc punctual despre una dintre editoarele ce merită din partea mea reverență, așa cum am mai vorbit și voi mai vorbi cu același respect și despre alte persoane stimabile, cărora le datorez și le voi datora unele dintre realizările mele livrești. Aici, la PIM colaborez necrezut de bine cu editoarea Corina Mirela Rusu – am noroc, Dumnezeu îmi scoate în drum doamne frumoase, poate pentru că sunt eu urât, iar de pe urma unei completări rezultă o mai potrivită echilibrare din această perspectivă.
Alina este o fată frumoasă. Atât de frumoasă încât amintirea ei e o umbră nu a timpului care are trecut imprecis pentru că este necontenit în cursă cu sine, prezent foarte scurt deoarece nici n-ai apuca să strigi clipa dacă ea ar avea un nume, că ți-ar și întoarce spatele, urmând-o alta din urmă și viitor în care niciodată nu poți avea încrede deoarece într-o singură secundă se poate sfârși totul.
Atunci, cărui timp aparține umbra amintirii Alinei?! Mă întrebați, sunt sigur de asta…! Și mă și obligați să vă răspund: a timpului celui dincolo de timp…! Umbra timpului celui dincolo de timp este umbra iubirii celei dincolo de iubire…, umbra iubirii celei dincolo de iubire este umbra ce nu se vede pentru că locul în care se găsește este adâncul suflet…!
(Galerie foto: Frumoasă ca o păpușă de porțelan, Alina Hucai)
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..