Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ESEU » Aurel V. Zgheran: Andreea Antonescu, artistă contopită cu farmecul muzicii

Aurel V. Zgheran: Andreea Antonescu, artistă contopită cu farmecul muzicii

O fată frumoasă nu este o fată spectaculoasă ce-ți sare în ochi precum niște splendori sezoniere, o fată frumoasă  atrage în contemplarea de aproape a eternei iubiri…! Cea dintâi invadează ochii și dispare imediat, alta ocupându-i rapid locul; cealaltă sporește mirajul simplității de a fi frumos pur și simplu pentru că ești frumos…!

Există fete în robia modei, ca un edificiu umanoid al capriciilor, fețuit în funcție de jocul de lumini și umbre îmbătătoare, în care se dizolvă culori frapante. Lor însăși moda le e adversară. Neîncetat în cursă cu sine, fiecare dintre ele este învinsă chiar de către ea, în fiecare zi.

Celelalte biruiesc efemeritatea frumuseții traseiste prin lume și viață, ele sunt pe vecie în pacea și armonia consfințite de frumusețea netrecătoare, însăși.

Și totuși, nu avem decât să recunoaștem că nu putem opune o rezistență neclintită de față cu adevărul că în frumusețea unora și-n frumusețea altora își găsește de la începutul lumii dreptate relativă adevărul relativ și victorie trecătoare subiectivismul trecător, căci până la urmă, ce îi pare unuia frumos anulează din perspectiva părerii sale altul și invers. Fiecare cu frumosul său…!

N-am canalizat niciodată din toată ființa mea fiecare reacție a inimii mele spre a răni sau desființa orgoliul cuiva în legătură cu propria-i alegere a frumoasei sale. În niciun caz! Dar nici nu m-am topit de vreo frumusețe care să mă încânte pentru că mi s-ar fi dat pe datorie ochilor, iar pe triplă plată mi-ar fi bătut înainte, în prezent și mai târziu la porțile sufletului…!

Eu am iubit numai și numai cu rogațiunea inimii, ochilor și sufletului meu ceea ce inima, ochii și sufletul au hotărât cu intransigență că e frumos! Și am ținut la liberul discernământ, fără nicio temperanță, de a spune despre o femeie frumoasă că e frumoasă…!

Azi voi spune aceasta despre o artistă care cântă frumos, dansează frumos, vorbește frumos, are înfățișare înfrumusețată nelimitat de lumina caldă a veseliei pe față…!

Trecem prin focul propriei noastre decadențe aprins în aceste timpuri lugubre de pandemia mondială și războiul din Ucraina. De ce altă frumusețe am avea acum nevoie mai mult decât de frumusețea unei fete binefăcător de frumoase, care cântă minunat de frumos, care este falnic de veselă?! De aceasta al cărei portret al meu în cuvintele-mi din umbra frumuseții ei o zugrăvește: artista Andreea Antonescu…!

Cine nu a descoperit-o până azi, poate a căutat-o fie prea departe, iar ea se afla aici, atât de aproape de noi, fie prea aproape, în umbra din noi, a vreunei ignoranțe, iar ea era în lumina de alături de noi, de brațele noastre de îmbrățișat, de ochii noștri de privit, de obrajii noștri de înflăcărat, de gura noastră de surâs, de inima noastră de îndrăgit…!

Andreea Antonescu este o glăsuitoare cuceritoare de cântec vibrant, vesel, fără vârstă, fără hotar, aparținând necurmatei armonii umane, neauzitului susur din fântânile adânci ale speranței, nețărmuritului gând de iubire…!

Este frumoasă ca toate acestea, iar lumea românească a cântecului de azi să admire faptul că publicul o atrage zi cu zi mai aproape de el, ea inspirând, într-o atmosferă de spectacol plin de antren și fericire, o contopire cu farmecul și bucuria muzicii…!

          Galerie foto: În cele mai multe dintre fotografii, Andreea Antonescu este cu Andreea Bălan, frumoasa interpretă alături de care a alcătuit mirabila, fascinanta trupă Andre

Aurel V. Zgheran   a.vzgheran@yahoo.com

Facebooktwitterby feather

2 Comentarii

  1. Stroia George

    Foarte frumos materialul! Mă bucur foarte mult că vă avem în mijlocul familiei noastre culturale, domnule Zgheran!…

  2. Mai frumos decât scriu eu comentați dumneavoastră. Dar, oricum, vă mulțumesc. Nu fără să mă și crămăluiesc necontenit că mă descurc chinuitor de greu… Eu îmi editez propriile cărți și sunt întrucâtva obișnuit cu ceea ce ar trebui să am îndemânarea de a realiza și aici. Însă nu este același lucru. Cel puțin fotografiile, parcă fug de mine – eu le pun într-un loc, ele lunecă în altul; pentru postare îmi trebuie mai mult timp decât pentru compunere…!

Comments are closed.