Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ESEU » Aurel V. Zgheran: Anton Achiței, chemat și absorbit de veșnicie…!

Aurel V. Zgheran: Anton Achiței, chemat și absorbit de veșnicie…!

Tristă a fost, la Bacău, ziua plecării maestrului Anton Achiței…! Vestea venea ca o grindină rece și dură, cum ar izbucni dintr-un ungher de câmpie un vârtej de colb și ar crește și ar crește și ar crește învârtindu-se, smulgând frunze, flori uscate și flori fragede, deplasându-se cât cuprinde câmpia dintr-un capăt în celălalt, măturând-o, lăsând în urmă un pustiu încremenit…!

Oamenii se întrebau unul pe celălalt dacă a auzit că a murit Anton Achiței…, ce mai grabă de a duce vorba de la unul către altul, cu lugubra vanitate ca fiecare să fie întâiul ce dă de știre…!

Părea ca și cum nu ai fi trăit pe lumea aceasta, era cu atât mai dezamăgitor cu cât ai fi fost bacăuan de baștină, și nu auzisei încă trista veste. La început ea s-a împrăștiat ca un nor afânat peste Bacău, apoi au urmat întrebări, șovăieli, vagi speranțe că poate e un zvon…, dar, în scurt timp, inevitabil s-a fundamentat ca certă știrea că în orașul de pe malul Bistriței s-a stins din viață un fiu adoptiv al său, care a cântat mirabil, curat și dulce moldovenește, care a fost pe o axă activă un filon cultural, un zăcământ al melosului pur moldovenesc, pur folcloric.

Iremediabil, tot orașul s-a întristat, cei care l-au apreciat și îndrăgit pe Anton Achiței s-au închis în propria tăcere și s-au lăsat atrași de gânduri printre amintiri, ca aninați de firul povestei de viață și cântec a maestrului, atât cât, când și cum a cunoscut-o fiecare.

Cine nu-l cunoștea, cine nu-i ascultase niciodată frumoasele-i cântece vesele, cine nu știa la Bacău că Anton Achiței e o personalitate a locului și un cântăreț de patrimoniu al melosului folcloric românesc?! Neîndoielnic, puțini, atât de puțin contând ei în agonisirea unui capital de opinii de valoare al unei țări încât să-i numeri e pierdere de timp, să-i informezi e inutil, să-i condamni e o bătaie cu cornete de hârtie…!

Noi vorbim aici despre și pentru cine i-au respectat și admirat valoarea, despre și pentru cine își vor aminti toată viața lor de maestrul Anton Achiței și le vor face plăcere în continuare să-i asculte cu drag cântecele…!

Personal păstrez și azi numărul său în agenda mea telefonică. Mă obișnuisem să mă sune, pentru că el era acela care adeseori mă suna în ultimul timp, mai ales ca să îmi vorbească despre ultima sa carte, una biografică, la care lucra și pe care era nerăbdător să o publice. Îmi punea întrebări în legătură cu unele procedee de editare și mai ales cu ceea ce ținea de forma estetică a ceea ce spera să realizeze. Îi răspundeam cât cunoșteam și eu, iar el aprecia că eu cunosc suficient ca să îi slujesc în acest sens.

Nici mie nu-mi venea să cred urechilor la primirea veștii, nu credeam nici mai târziu când nu mai încăpea loc de nicio îndoială și discutam cu câte cineva din lumea aceasta a scenei muzicale, printre care cu Theodora Popescu, Maria Dragomiroiu, Benone Sinulescu, Polina Manoilă…; era regretat de colegii săi de cântec, de turnee de spectacole, de platouri de televiziuni…!

Azi stau de vorbă și colaborez cu foarte plăcuta și amabila sa fiică, Silvia Achiței Andreescu și descopăr la ea un summum de valori transcendente de la tată la fiică…! Mă bucur din partea sa de o ardentă și foarte corectă vrere de a răspunde cu bine unor solicitări în legătură cu ce îmi este necesar pentru alcătuirea textului despre maestrul Anton Achiței și ilustrarea acestui text cu fotografii importante și frumoase, pe care mi le-a pus la dispoziție.

Iată că oamenii frumoși se pot afla foarte aproape mereu, dar rar îți surâde șansa de a se ivi împrejurarea în care să îi întâlnești.

Parcă aș vrea să îl sun pe Anton Achiței și să îi fac azi bucuria că am întâlnit pe fiica lui și duc mai departe o legătură de care el s-a desfăcut pentru totdeauna, chemat și absorbit de veșnicie…!

          Foto: Anton Achiței cu fiica sa Silvia Achiței Antonescu;

          Aurel V. Zgheran cu Anton Achiței, 27 martie 2011

 Aurel V. Zgheran  a.vzgheran@yahoo.com

 

Facebooktwitterby feather