Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » TRADIȚII » 1 MARTIE » Ce-ar fi…

Ce-ar fi…

Ce-ar fi omul fără soartă
Şi lumea fără de artă ?
Se dezbracă și se îmbracă
Singură ca să se placă ?
Care trup nu e de os?
Ce trandafir nu-i spinos ?
Ce-ar fi cerul fără stele ?
Pământul fără zorele ?
Fără luna prinsă-n salbă
Cum să vezi o noapte albă ?
Fără un fir de rază rară
Cum ar fi noaptea afară ?
Care casă nu-i de piatră ?
Ce soldat şade la vatră ?

Care inimă nu plânge
Iisus răstignit pe Cruce?
Ce-i Pesceana şi miriştea
Fără să-i asculţi liniştea?
Ce-ar fi pomii în grădină
Fără ploaie şi lumină?
Ce-i minunea de icoană
Fără lacrimi, fără rană ?
E Godeanul majestuos
Dacă nu-i privit de jos ?
Ce e vatra fără foc ?
Acvila fără cojoc ?
Sau focul fără cărbune
Și fumul fără tăciune?

Ce ar fi ţărâna goală
Fără a omului migală ?
Ar mai ști oare orașul
Fără oaie ce e cașul ?
Ce-i fulgerul fără tunet ?
Muzica fără răsunet ?
Un poem nemai cântat
Încâlcit ş-apoi uitat ?
Ce-i brizbizul de cerdac
Fără ingliţă și ac?
Ce-ar fi pleoapa de lalea
De n-ar fi scris Domnu-n ea
Răvaşe de iubire, curcubee,
Primăvara proaspătă scânteie ?

Ori versul puțin mai tare
Fără liniştea călătoare
Din veșnicii întregi și pline,
FENICE, cred, știe mai bine?!…
Taraba fără mărţişoare ?
Martie, mândru și călare ?
Fără mărţişoarele cercei
Ce pun la urechi scântei
Din văpaia vetrei mele
Unde a plouat cu stele ?
Cred că nu m-am înșelat,
Ce să zic…Ar fi păcat.
Și fără să mă întrebi, ia-le.
Ia-le! Toate astea-s ale tale
Să-ţi umble sufletul beat,
De fericire, peste leat.

Trei, doi, unu, iată:
Prinţul Martie se-arată.
Februarie, închizând ușile,
Își strânge orele și pleacă de-a bușile.
L-a strâns, și l-a împachetat,
Un vârtej, amestecat, l-a ajutat.
Și un somn, care de lene,
Nici nu mai clipea din gene.
Poate doar, din când în când,
Răsturnat cu faţa-n sus, visând,
Niţel mai dădea din coadă,
Nu cumva în vis să cadă,
Ca un ghem, de porţelan,
De pe raft, într-o altă zi din an.

-Ce-ar fi sacrificiul IERNII
Fără venirea PRIMÄVERII ?

Roma, 2012, camelia opriţa ( volumul – flori și chiparoși ).

Facebooktwitterby feather

Despre OPRITA Camelia

Fișă de autor - De ce scriu pentru copii? Vedeți și dumneavoastră, la noi în țară nu mai râde nimeni, toată lumea umblă cu capul în jos de parcă ar fi pierdut o monedă de aur și o caută cu disperare. Trei sunt lucrurile la care oamenii se pricep cel mai bine: Lingușire, trădare și singurătate. În copilărie, soarta mea era strâns legată de biblioteca din casa părinților mei. Ca adultă, de fiecare dată când intram în casa cuiva, ochii mei căutau frenetic biblioteci, rafturi cu cărți sau chiar măsuțe de cafea unde cărți, reviste și ziare stăteau în liniște, ca și cum mă așteptau; Cartea, de ţi-e foame, te hrăneşte și setea ţi-o domoleşte, Toate cărțile au multe poveşti ce te minună. Însă copilul de astăzi spune că sunt o mare, mare minciună. Camelia Oprita - Scriitoare, autoare română de limbă română și italiană. Colaborează cu majoritatea revistelor literare din țară și străinătate, semnând și antologii literare pentru copii. -Flacăra lui Adrian Păunescu, Acolada, Alternanțe, Boema ( lumea copiilor) Constelaţii Diamantine, Spații Culturale, Litera Nordului, Neuma, Romania literara, Revista de Cultură și Atitudine Plumb (USR Bacău) Revista „Viața noastră” Bârlad, Revista Țara de Sus ș.a.m.d. Cărți publicate: Cuvântul deschide gândul omului, Bună dimineața, Camelia, Povestea stelelor ( Ion Creangă este basmul românesc în care copilăria nu se termină niciodată. )