Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Camelia Opriţa : Poezie fără văluri

Camelia Opriţa : Poezie fără văluri

(Personajele din versuri sunt în întregime fictive.) Roma, decembrie 2007.

Dragul meu s-a însurat.
Ce ușor m-a scos din minte!
La Olt, desculţă-am alergat
El continua să curgă înainte.
Mâhnită, căutam în jur
Fără să știu ce mă reține
Să mă scufund în râul pur
Aleanul să-l înec cu mine.

Și lacrimile apăsau cernite
Inima-mi mică cât o nucă!
Înnăbuşind glasul unei iubiri menite
Să-și spună cântecelul și apoi să tacă!
Și m-am plâns lui: el rece, mut,
Își pleca fruntea la pământ
Cu râvnă, ca și cum ar fi vrut
Jalea s-o alunge c-un cuvânt.

Se pare că la el, nici râul
Nu s-a-ndurat să mă oprească.
Se pare că în el, nici Pământul
Nu s-a-ndurat să mă primească.
Credeam că voi fi fericită.
De la început până la sfârșit
Dar soarta mea era pecetluită.
Oare-am făcut un pas greșit?

Mă uit înapoi către timpul trecut
Cu sufletul plâns, amarnic
Și văd că totul era mai plăcut
Și omul era neclintit, statornic.
Dar, trezită din amorţeală
Ca în Quo Vadis Domine,
În toată puterea goală,
Cineva strigă la mine:

-„Ia sama, fato, Ia sama!”
– Pentru cel-ce-a fost fără inimă,
Chiar dacă rea pare a ta soartă
Să nu plângi nicio lacrimă!….
– Să știţi că o mustrare adâncă
Și-un aspru ton, le-aș fi preferat!
Dar felul în care în aceea dimineaţă
Din vârful cireșului, un cuc, înduioșat,

Cernu peste mine parfumate petale
De cireșe amare, încât îmi salvă ziua toată.
Dând inimii mele așa o schimbare
De dispoziție; O zi ce părea irelevantă!

Facebooktwitterby feather

Despre OPRITA Camelia

Fișă de autor - De ce scriu pentru copii? Vedeți și dumneavoastră, la noi în țară nu mai râde nimeni, toată lumea umblă cu capul în jos de parcă ar fi pierdut o monedă de aur și o caută cu disperare. Trei sunt lucrurile la care oamenii se pricep cel mai bine: Lingușire, trădare și singurătate. În copilărie, soarta mea era strâns legată de biblioteca din casa părinților mei. Ca adultă, de fiecare dată când intram în casa cuiva, ochii mei căutau frenetic biblioteci, rafturi cu cărți sau chiar măsuțe de cafea unde cărți, reviste și ziare stăteau în liniște, ca și cum mă așteptau; Cartea, de ţi-e foame, te hrăneşte și setea ţi-o domoleşte, Toate cărțile au multe poveşti ce te minună. Însă copilul de astăzi spune că sunt o mare, mare minciună. Camelia Oprita - Scriitoare, autoare română de limbă română și italiană. Colaborează cu majoritatea revistelor literare din țară și străinătate, semnând și antologii literare pentru copii. -Flacăra lui Adrian Păunescu, Acolada, Alternanțe, Boema ( lumea copiilor) Constelaţii Diamantine, Spații Culturale, Litera Nordului, Neuma, Romania literara, Revista de Cultură și Atitudine Plumb (USR Bacău) Revista „Viața noastră” Bârlad, Revista Țara de Sus ș.a.m.d. Cărți publicate: Cuvântul deschide gândul omului, Bună dimineața, Camelia, Povestea stelelor ( Ion Creangă este basmul românesc în care copilăria nu se termină niciodată. )

Parerea ta...

You must be logged in to post a comment.