Tată,
ascultă strigătul durerii
şi coboară-ţi privirea
spre mine
ca să-mi dezlegi
chingile neputinţei!
Doamne,
deschide pământul
şi readu-mi în viaţă,
măcar pentru o clipă,
făptura prin sângele căreia
curgeau toate greutăţile
unor destine.
Îţi scriu o carte,
o carte simplă,
cu sunet de clopot,
cu forma de vânt,
cu litere,
petale de flori
rupte
din anotimpurile amintirilor.
Trăiri cu aromă de cafea,
cu gust de bărbat,
cu rigoare de dascăl,
cu tunet în voce
şi azur în priviri,
au dispărut în noaptea
în care ai devenit Luceafărul
propriei tale eliberări.
Cuvintele
îmi zuruie prin urechi
iar tu le simţi, pentru că,
tată,
din tine îmi hrănesc existenţa,
cu tine îmi învelesc dorurile,
în moliciunea spiritului,
capul meu îşi afundă greutatea.
Tată,
este mulţumire
purtată de porumbei
pe aripi de vise,
sunt notele
de pe portativul inimii,
cu care existenţa mea
îşi plimbă trăirile,
sunt gânduri de suflet
pe care ţi le ofer
în amurgul vieţii mele.
Tată,
sunt cuvinte
adunate într-o carte.
(omului care mi-a întrupat sufletul)
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..