Dora Alina Romanescu, Pe drumul dorului şi al destinului, Povestiri, Ex Ponto, Constanţa, 2012

            Un ciclu de povestiri care avea să scoată în relief profilul unei prozatoare moderne, cu un verb dinamic, expresiv, antrenant, cu mare forţă de seducţie.

            Povestirile sunt încărcate de dramatism şi sunt inspirate din cazuri reale. Autoarea are în vedere în construcţia prozelor sale, de toate elementele necesare unei naraţiuni: limbaj adecvat cadrului rural, tradiţie şi adevăr istoric, umor şi reflecţie filozofică şi analitică.

            La toate acestea se adaugă o dimensiune spirituală existentă în toate scrierile autoarei.

            Secvenţe aproape cinematografice din viaţa personajelor alcătuiesc un mozaic interesant de situaţii şi destine ale unor contemporani dar care oglindesc şi se reflectă în realitatea vieţii de azi.

            Prima povestire „Bade”, poate cea mai emoţionantă din acest ciclu are ca protagonişti doi copii şi o bunică. Iscusinţa cu care autoarea creionează personajul Saveta, vădeşte o scriitoare formată, cu o mare putere de a surprinde amănuntul esenţial.

            Pentru ţărani, a fi în rânduială cu Dumnezeu şi cu lumea din jur, este lucrul cel mai important.

            Dora Alina Romanescu îmbracă orice cadru în file de poveste, cu multă iscusinţă şi har. Tablouri mirifice devin astfel prin contrast, scena desfăşurării evenimentelor, chiar dacă acestea sunt cât se poate de dramatice. E o tehnică destul de cunoscută. Din totdeauna, răul s-a infiltrat în miezul binelui. Şi a zămislit pui.

Deşi  la unii scriitori natura e în sintonie cu stările personajelor, la Dora Alina Romanescu procedeul antitetic devine formulă şi mijloc de stil, cu atât mai frapant. Familia cu 5 copii dintre care doi foarte mici se destramă ireversibil şi rămân doar bunica şi cei doi micuţi să lupte cu sărăcia, frigul, nepăsarea Rafilei şi a lui Vasile faţă de ei.

Acţiunea e destul de recentă, ea face parte din actualitatea ultimelor decenii dintr-un sat transilvan, Rebra, la poalele munţilor Rodnei,

Limbajul, portul, datinile sunt adecvate acestui segment de lume rurală. Tablourile sunt mişcătoare, cu fratele de cinci ani, cărându-şi în spinare surioara de doi ani, înfriguraţi şi flămânzi, mergând să facă rost de lemne.

„Mândrii bunii” sunt găsiţi plângând în hohote în şura bunicii Saveta, sleiţi de foame şi de frig.

Autoarea mută cadrul acţiunii şi urmăreşte discuţia dintre Ana şi lelea Saveta, despre înstrăinarea şi mai grav, vânzarea copiilor unor străini.

La ţară, o faptă ca aceasta intră imediat în gura satului, stigmatizată de colectivitate, motiv pentru lelea Saveta să moară „de jale şi de ruşine”. Şi dacă bunica are inimă şi plânge pentru copiii vânduţi, cei doi „părinţi” îşi văd de treburile lor.

Rebrenii, afirmă autoarea sunt „oameni de omenie, români adevăraţi, cu teamă de cele sfinte, apărători ai valorilor moştenite din tată-n fiu”, urmaşi de daci care respectă tradiţiile şi obiceiurile. O asemenea întâmplare grozavă nu putea trece în sat neobservată, spre ruşinea bunicii.

Autoarea dovedeşte un acut spirit de patriotism autentic în zugrăvirea realităţilor din anii 1990, văzute mai ales prin ochii străinilor.

Memoria subiectivă o conduce pe autoare în timp şi în locuri pe care nu le-a cunoscut, dar care îi vin în minte spontan, sub meandrele amintirilor.

Când trăieşti aceleaşi realităţi, oamenii se înţeleg pe deasupra cuvintelor.

Doi copilaşi, avându-se numai unul pe celălalt, traversează o experienţă covârşitoare. Sunt smulşi din mediul lor, din ţara lor şi siliţi să intre într-o familie străină, în altă ţară unde nu cunoşteau pe nimeni, nici noua limbă. Adaptarea se va face treptat. Numai dragostea lor i-a ţinut în viaţă, ţinându-se cu disperare de mânuţe.

Însă căldura şi afecţiunea noului cămin îi ajută să se deprindă cu noul statut de copii înfiaţi de cetăţeni străini.

Deosebit de meticuloasă, autoarea nu uită nici un amănunt în descrierile sale, iar dialogurile sunt vii, fireşti, dinamice, împletite cu vocea auctorială care explică totul.

Dora Alina Romanescu dovedeşte o adâncă ştiinţă a cunoaşterii sufletului omenesc, o fină psihologie care îi permite să intre în intimitatea personajelor şi să ţeasă o infinitate de stări în eroii ei.

Şi care oare sunt copiii adevăraţi, cei rupţi din trup sau cei rupţi din suflet? Aceeaşi întrebare şi pentru părinţii care adoptă copii şi care adeseori sunt mai iubitori şi mai devotaţi decât părinţii naturali.

Dora Alina Romanescu ridică aici o problemă majoră, destul de răspândită în România postrevoluţionară: aceea a adopţiilor în străinătate.

Revenirea Crinei în Rebra natală are efectul unui şoc psihologic.

În mediul sătesc, respectul pentru o rudă sau un frate mai mare se traduce printr-un apelativ folosit de cei mici. Bade sau Tată sunt modalităţi de adresare reverenţioasă, chiar când oamenii îmbătrânesc.

Povestea are şi o tentă moralizatoare sau educativă. Această proză este tradusă şi în franţuzeşte în acest volum.

În „Joc murdar” – aflăm povestea Diandrei, o tânără elevă care are o dublă personalitate şi îi manipulează pe cei din jur, la şcoală şi acasă, în virtutea acestei boli, victimizându-se şi profitând de pe urma credulităţii oamenilor. În realitate, se automutilează şi o acuză pe mama ei că o terorizează.

După patrui ani, adevărul iese la iveală şi cele două femei, mama şi diriginta îşi lămuresc situaţia.

În „Ruga mamei” avem de-a face cu o mamă care se roagă pentru fiul său.

Aceste proze au ca teme relaţiile familiale, îndeosebi cele dintre părinţi şi copii, cazuri extrem de interesante.

Personajele povestirilor găsesc un prilej de a se confesa, fie în rugăciune, fie în dialoguri imaginare, şi astfel aflăm povestea lor.

În „Ruga mamei” – elementul supranatural îl înlocuieşte pe cel real.

Ruga femeii devine colocvială când, o voce puternică dar blândă i se adresează, sfătuind-o ce să facă în privinţa fiului ei, înconjurat de ispite şi de vrăjmaşi.

E vorba, de fapt de un interludiu spiritual, o convorbire cu o entitate sau poate un gând bun, insuflat de Duhul Sfânt care o întăreşte şi mângâie pe mamă.

„Vis împlinit” este povestea Radei sau Rodicăi. Profilul care i se conturează este acela al unei femei frumoase, de succes, împlinite în carieră.

Autoarea exultă şi în această relatare valorile morale tradiţionale: respectul pentru familie, iubirea, toleranţa, înţelegerea.

Istoria unui vis împlinit, aşa s-ar putea intitula această scriere care nu se încadrează în nici o specie, nici povestire, nici nuvelă, ci un medalion al unei familii fericite.

Fiecare proză are pe frontispiciu un motto, citat din Biblie, care sintetizează ideea de bază.

„Lacrimi peste timp” este o relatare la persoana întâia a unei experienţe covârşitoare de viaţă: prima zi la noul liceu George Coşbuc din Năsăud, a elevei din Mangalia şi cunoştinţa cu profesorul de limba română, un dascăl excelent, o ilustră personalitate a Năsăudului care o face să iubească şi mai mult acest important obiect de studiu.

Portretul dascălului este admirabil.

„Mi-a atins sufletul cu o baghetă magică şi mi-a îndrumat paşii spre literatură” – spune scriitoarea cu recunoştinţă.

            Toate aceste relatări sunt experienţe de viaţă, cu bune şi cu rele, din care autoarea extrage învăţăminte pe care ni le oferă cu generozitate.

            „Destin în culori” – este istoria unui vis – acela de a deveni pictor, vis pe care Cristian, fiul Mioarei, şi-l împlineşte prin muncă şi perseverenţă.

            În „Bruta” – aflăm despre Maria, pe care autoarea o urmăreşte de la naştere, în Brăila într-o familie modestă de muncitori, la prima ei iubire nevinovată.

            Dora Alina Romanescu scrie cu o căldură firească celor care iubesc oamenii. Căldura ce se degajă din fiecare frază. Se fereşte să judece, să emită sentinţe, să moralizeze, să dea sfaturi.

            Concluzia se desprinde aproape de la sine şi este totdeauna, mesajul povestirii sau al evocării.

            Povestea familiei Mariei Mazilu face parte din zestrea spirituală a autoarei, tonul e confesiv, parcă ar scrie despre ea însăşi.

            Desigur că elemente autobiografice există în fiecare lucrare, începând de la originile sale din satul Rebra, evocat în mai toate scrierile.

            Aceste proze sunt blazonul lăuntric al autoarei. Ele îi întregesc portretul spiritual şi dau personalităţii sale o aură specială.

            Cu multă delicateţe autoarea descrie primii fiori de iubire inocentă a Mariei faţă de colegul ei, Iulian. Prima iubire, tulburătoare, de neuitat. Introducerea unor elemente reale în povestire este un procedeu uzitat de autoare.

            Prima experienţă serioasă în dragoste, în pofida voinţei părinţilor înseamnă şi ruperea de familia ei şi plecarea cu alesul inimii. Din clipa aceea Maria îşi ia soarta în propriile mâini. De atunci începe şi calvarul vieţii fetei, fără experienţă, dependentă de un bărbat posesiv şi tiran care voia supunere absolută din partea femeii. Viaţa restrictivă pe care o duce Maria, fără prieteni, fără rude şi fără vreo cunoştinţă, dar cu bărbatul ei, o face să se considere, şi chiar şi este, prizoniera lui.

            Cazul Vănel nu e, din nefericire, singular. Calvarul pe care-l îndură Maria este asemănător tuturor femeilor abuzate din toate timpurile.

            Prozele Dorei Alina Romanescu au meritul incontestabil că  te ţin cu sufletul la gură. Sunt veridice şi nu se poate să nu te emoţionezi, aflându-le.

            Ca o compensaţie pentru iadul trăit în căsnicia cu Vănel, soţii Virgil şi Anişoara, aflându-i povestea, îi sar în ajutor.

            Şi povestea are un deznodământ fericit: fetiţa Mariei crescând, îşi dă seama că tatăl ei a influenţat-o împotriva propriei mame şi se reîntoarce la ea.

            Şi ca o recompensă nesperată, e cartea de versuri pe care Maria a scris-o şi care-i luminează acum viaţa. Mesajul e spiritual. Maria a găsit puterea de a-şi învinge slăbiciunile şi a se desprinde de omul care a chinuit-o 22 de ani şi în sfârşit, a aflat calea spre lumină.

            „Mesaj din eter” se intitulează următoarea povestire despre Mihaela, o altă femeie abuzată ani în şir de soţul ei.

            Privindu-se în oglinda timpului, Mihaela realizează imensa greşeală pe care a făcut-o când s-a încrezut în bărbatul ei. E cazul clasic al femei care nu ascultă de sfaturile mamei şi se mărită cu bărbatul nepotrivit. Autoarea trage un semnal de alarmă pentru toate fetele care ar putea cădea în această capcană. Mamele au o asemenea intuiţie de a prevedea viitorul fiicelor lor.

            Dora Alina Romanescu oferă aceste exemple de oameni care, la un moment dat se ridică din ţărâna în care s-au scăldat şi privesc spre cer.

            Vocea auctorială intervine imediat în povestire, cu observaţii personale asupra eroilor şi situaţiilor.

            În această povestire, bărbatul e cel care trebuie să îndure nedreptăţi şi capricii din parftea femeii. Aceste dificile relaţii de cuplu sunt prototipuri ale relaţiilor interumane, îndeosebi familiale. Valorile morale tradiţionale: căsătoria, cinstea, adevărul, corectitudinea sunt puse în evidenţă frecvent.

            Autoarea desfăşoară acţiuni pe diferite paliere şi adesea, destinele personajelor se intersectează şi chiar se unesc. Şi mai foloseşte un procedeu, acela de a exprima mai multe puncte de vedere asupra aceluiaşi lucru sau eveniment.

            Uneori prozele iau aspectul de policier şi te ţin cu răsuflarea tăiată.

            Dar finalurile sunt pline de optimism, oricât de greu e la un moment dat, vine o zi când răsare din nou soarele în suflet.

            Dora Alina Romanescu scrie şi proze mai senine, mai relaxante.

            „Hoţul” de bani din casa Anei este dovedit şi pedepsit exemplar.

            În toate povestirile, dar şi în romanele sale, autoarea evocă satul în care a văzut lumina zilei şi locurile încântătoare din jur: Rebra, Rebrişoara, locuri cu oameni harnici şi cinstiţi, păstrători ai tradiţiilor şi datinilor din străbuni, dar şi ai valorilor morale încă existente la sat. Amintirile acestea sunt calde, pline de duioşie şi nostalgie. Arta narativă aici îşi spune cuvântul, creând adevărate tablouri mirifice încărcate de legende şi datini sfinte.

            Reîntors în sat cu diploma de profesor în buzunar, Fănel are timp pe drum să-şi rememoreze unele momente din viaţă şi unele chipuri care i-au rămas în memorie ca nişte icoane.

            Autoarea respectă graiul ardelenesc, atât de special, ceea ce conferă un plus de autenticitate subiectelor.

            Păţania lui Ştefan, păcălit de împieliţaţii de copii din vecinătate este de un umor fără echivoc. Farsa pe care Fănel i-o face băieţelului cuminte Ovidiu Coman este de tot hazul. Îl pune să sară peste groapa unde fusese WC-ul casei. Dar şi pedeapsa este pe măsură. Toate aceste pozne sunt povestite în „Salt în…privată”.

            Titlul vorbeşte de la sine.

            Fiecare povestire are pe frontispiciu o poruncă din „Decalog” ilustrată cu o întâmplare din viaţă.

            Şi „Îngerul morţii” relatează întâmplări dramatice  din viaţa Casandrei, care divorţează după cinci ani de trai insuportabil cu un soţ violent. „Îngerul morţii” este o povestire al cărei subiect este adulterul şi trădarea în prietenie.

            Două cupluri sunt angrenate în această aventură.

            Dimensiunea spirituală este prezentă în fiecare povestire, autoarea neetizând să sublinieze faptul că suntem îndemnaţi să mergem cu toţii pe calea pe care ne-o arată Dumnezeu, dar că unii se abat grav de la calea de lumină şi se afundă în întuneric. Totodată, autoarea subliniază bunătatea şi mărinimia divină care îl scoate pe omul păcătos la liman.

            În unele cazuri oamenii îşi dau seama că, prin deciziile lor, îşi fac rău lor şi celor din jur. Dar, de cele mai multe ori, continuă, căci păcatul e mult mai dulce decât virtutea.

            Justiţia Divină intervine atunci şi face ordine, aşezând lucrurile la locul lor. Autoarea pledează pentru valorile creştine şi o face cu toate mijloacele de expresie specifice prozei contemporane.

            Ea a ajuns la acea maturitate artistică în stare să discearnă binele de rău şi doreşte, prin creaţia sa, să aducă o nouă speranţă celor care, inconştienţi, se abat de la calea hărăzită.

            Cât reuşeşte prin creaţia sa, cititorul decide. El este instanţa primă, cea care are capacitatea de a judeca just lucrurile. Şi bunul simţ, o logică dreaptă îşi vor spune, negreşit, cuvântul.

            Şi oricât ar fi de dramatice întâmplările, şi oricât de zguduitor deznodământul, autoarea lasă să pătrundă în sufletul nostru o rază de nădejde care va lumina acolo şi va şterge lacrima, aşa cum ne promite Domnul Nostru Isus Cristos.

CEZARINA ADAMESCU

15 Septembrie 2015

 SAVETA BACHIŞ – GEORGESCU

DORA ALINA ROMANESCU (pseudonim)

Cine sunt eu?

Sunt o picătură de ploaie ce se rostogoleşte în timp, sunt un fulg de nea ce dansează în vreme, sunt aripa frântă a unui vânt necunoscut şi neînsemnat, sunt o pasăre fără cuib, sunt spuma unui val ce se sparge de o stâncă singuratică, sunt o frunză pe care vântul o suflă fără milă în sus şi apoi o lasă să cadă nepăsătoar la pământ. Vreau să fiu un suflet, dar nu sunt nimic. Vreau să fiu văzută dar orice fac rămân invizibilă, vreau să dăruiesc chiar dacă nu primesc nimic, vreau să iubesc deşi eu nu pot fi iubită. Alerg dar nu ajung niciunde, ţip dar nu mă aude nimeni, plâng dar nu-mi vede nimeni lacrimile. Privesc cu iubire, primesc înapoi ură, dăruiesc zâmbete şi drept răsplată sunt ignorată. Mă întreb cine sunt, de unde vin, de ce alerg, de ce râd sau de ce plâng, de ce iubesc, de ce dăruiesc, de ce mă zbucium când de fapt nimănui nu-i pasă că exist. Vreau să mă ascund, să dispar, să-mi caut rostul în alte galaxii, dar o voce ce vine din neant, blândă, caldă, îmi şopteşte dojenitoare:

„Ţi-am dat viaţa, cel mai de preţ dar, nu te bucuri? Oricât ai fi de neînsemnat, preţuieşte-o, bucură-te de ea, că acest dar e unic, nu se mai repetă. De ce vrei să ştii cine eşti şi de unde vii? Ce-ţi pasă de nepăsarea celor care nu te văd, care nu-ţi primesc iubirea, care nu-ţi apreciază efortul? Îţi spun pentru ultima oară: rămâi un suflet, rămâi pe pământ, te condamn la viaţă. Până când?! Până într-o zi…”

***

„Am început sã scriu dorind sã-mi promovez feminitatea, dar şi potenţialul de iubire pentru cei cãrora le dãruiesc scrierile mele.”

BIBLIOGRAFIE

Nume si prenume:

Georgescu Saveta (născută Bachiş) la data de 1 noiembrie 1949,

Stare civila:

– cãsãtoritã – cu maistru militar din Marina Romana,  Georgescu Nicolae –

Este mamă a doi băieții, realizați, cu studii superioare;

Studii:

– clasele 1-5 – Școala din comuna Rebra;

– clasele 6-9 – Liceul Sanatorial Mangalia;

– clasele 9-12 – Liceul George Coşbuc – Nãsãud;

– Institutul Pedagogic de Educatoare de 2 ani din Bistriţa;

ACTIVITATEA PROFESIONALĂ

– 4 ani profeseazã ca educatoare în comuna Rebra;

– Între 1975-1985 – Educatoare la Gradinita cu program prelungit Neptun;

– 1985-2010 – Gradinita cu program normal nr.2 Mangalia

Funcții de conducere:

– 1989- 2009 este director la Grãdiniţa P.N. nr.2 Mangalia;

– 2000-2004 a fost consilier în Consiliul Local Mangalia.

Saveta Bachiş a vãzut lumina zilei în comuna Rebra din judeţul Bistriţa Nasãud, la  1 noiembrie 1949, într-o familie modestã dar înzestratã cu deosebite calitãţi morale.

Parintii  Ioan si Maria Bachiş iși au obârșia în neamurile  cele mai vechi ale românilor rebreni, care au fost din vremuri imemoriale țărani liberi, de condiție liberă, neputând fi tratați ca iobagi. Oameni simpli, dar înzestrați cu cele mai alese valori morale, strămoșii scriitoarei Dora Alina Romanescu au luptat cu înflăcărare și demnitate pentru păstrarea ființei și a identității naționale mai ales când au fost sub dominația austro-ungară.

Iubește  ţinutul natal, dar în acelaşi timp are un deosebit respect pentru zona Dobrogea, în special pentru Mangalia, oraş care a adoptat-o în anul 1975.

Se cãsãtoreşte cu maistru militar din Marina Româna,  Georgescu Nicolae,  este mama a doi băieţi, Doru şi Alin,  care pentru ea sunt bucuria cu care Dumnezeu a binecuvantat-o şi i-a dat rostul, puterea, dorinţa, împlinirea, dragostea de a trãi. Departe de ţinutul natal, de familie şi prieteni, munceşte din greu pentru a-şi face un nume, pentru a fi apreciatã şi respectatã.

Saveta Georgescu a muncit în învățământul preșcolar din Mangalia din 1975 până în 2010, când s-a pensionat la limită de vârstă. Timp de douăzeci de ani, a fost director la Grădinița cu program normal, nr.2 din Mangalia, unde împreună cu colectivul de educatoare a obținut rezultate deosebite în munca cu copiii preșcolari. Pe lângă funcția de conducere, educatoarea Saveta Georgescu a lucrat efectiv cu copiii la clasă, putându-se lăuda în prezent că, a format și educat peste 12- 13.000 copii, acum cetățeni în municipiul Mangalia, oameni importanți în orașele din țară sau tineri intelectuali  purtați de pașii destinului prin lume. În perioada celor douăzeci de ani de manageriat, Saveta Georgescu a reușit să acceseze un proiect  al Băncii Mondiale care a construit un local nou și modern pentru copii, Grădinița Callatis, dată în funcțiune în anul 2003.

Munceşte mult pentru a se afirma pe plan profesional, îşi ia toate gradele didactice, participã la cursuri de perfecţionare, se implicã în proiecte educative, participã la simpozioane la nivel de municipiu, judeţ, naţional şi internaţional.

În perioada dintre 2000 și 2004 a fost consilier în Consiliul Local al Municipiului Mangalia.

Munca ei este rãsplãtitã cu diplome de onoare, de excelenţã, cu diferite premii speciale sau de participare la proiectele pe care le-a iniţiat sau coordonat.

Dintre multitudinea acestor premii amintim:

– Preşedintele României Conferã  Medalia “Meritul pentru Învãţãmânt” în clasa a III a Doamnei Saveta Georgescu

– Diploma de excelenţã din partea Primariei Mangalia cu ocazia Zilei Educaţiei
– Diploma Gheorghe Lazãr clasa I, conferită de Ministerul Educației și Cercetării;

– Diploma de excelenţã  pentru activitatea desfãşuratã  în ultimii 25 ani la catedră conferitã de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii;

– Nominalizarea educatoarei Saveta Georgescu la premiile Remus Opreanu;

– Are peste 460 de diplome obţinute în urma implicãrii sale în numeroase proiecte iniţiate de ea, sau în calitate de partener.

***

Dacã  oamenii din Mangalia vorbesc cu respect despre educatoarea Saveta Georgescu, în acelaşi timp specialiştii în domeniul scrisului literar o apreciazã  pe romanciera Dora Alina Romanescu.

 RECUNOAŞTERI

Membră a Uniunii Scriitorilor din România

Membră a Cubului de Cultură și Artă SOLTERIS

Membră a Ligii Scriitorilor din România

Membră a Societăţii Scriitorilor Bistriţeni

Membră al Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud

Membra a Societaţii Scriitorilor Bistriţeni „Conexiuni”.

Membră a Asociației de Curtură și Turism româno-canado-americană STARPRESS

Cărţi publicate:

1. Dealul Comorii – Editura Todor, Mangalia, 2002 – reeditatã la Editura Ex Ponto,

                              Constanţa, 2008; reeditată la Editura Pescăruș, București, 2013;

2. Distanţe – Editura Cartea Româneascã, Bucureşti, 2004 – reeditatã la Editura

                 Pescãruş, 2008;

3. Elmira Mahmudi – o lacrimã pentru eternitate – Editura Ex Ponto, Constanţa,

                 2006 – reeditatã la Editura Pescãruş, 2010 ;

4. Gara Centralã – Editura Ex Ponto, Constanţa, 2006, reeditată la Editura Livingstone, București, 2015.
5. Blestem – Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008 – reeditatã la Editura Pescãruş, 2010;
6. Mãrturii de iubire – Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008, reeditată la Editura Livingstone, București 2015;
7. Jocul Destinului – 7 noiembrie 2011 – Editura Pescarus; reditată la Editura Pescăruș, București, 2015.
8. Zece ani de bucurie în Romania – 19 mai 2012 – Editura Livingstone, București
9. Pe drumul dorului și al destinului – Editura Ex Ponto, decembrei 2012
10. Roata timpului – Editura EIKON, Cluj-Napoca, 2013
11. 11. Pe aripi de cântec și dor – Editura Pescăruș, 2013
12. Singur prin viață – Editura Ex- Ponto, decembrie, 2014

Au scris despre Dora Alina Romanescu: 

Emilia Dabu – membru al Uniunii Scriitorilor din România

Ovidiu Dunăreanu – membru al Uniunii Scriitorilor din România

Nicoae Rotund – membru al Uniunii Scriitorilor din România

Alex Ştefănescu – membru al Uniunii Scriitorilor din România, critic literar

Ion Roşioru – membru al Uniunii Scriitorilor din România

Arthur Porumboiu – membru al Uniunii Scriitorilor din Romania

Alina Beiu Deşliu – membru al Uniunii Scriitorilor din România

Dumitru Munteanu – membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Societăţii Scriitorilor

Bistriţeni, membru al Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud

Menuţ Maximilian – membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Societăţii Scriitorilor Bistriţeni, membru al Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, ziarist, poet, prozator
Prof. dr. col. Vasile Tutula – preşedinte executiv la Societatea cultural ştiinţifică Virtus Romana Rediviva
Moldovan Dochia – redactor revista de cultura ”Tribuna ideilor” editată de fundaţia George Coşbuc
Mircea Daroşi – profesor, jurnalist, scriitor

Maria Şerban – jurnalist

Felicia Gherghina – critic literar

Zenovia Roşioru – profesor

Alina Ciufu – jurnalist

Olga Lucuţa – jurnalist

Crina Nicoleta Iamandi – jurnalist

Constantin Toni Dârțu- scriitor

Alexandru Florin Țene, scriitor, președintele Ligii Scriitorilor din România;

Ligya Diaconescu- jurnalist, scriitor

Mihaela Cristescu- scriitor, jurnalist din Sydney- Australia

Prof. Elena Buică- scriitor, Canada

Carmen Cătunesu- prof. Dr. în literatură;

Doru Dăncuș- scriitor, critic literar;

Cezarina Adamescu, critic literar;

Marin Năstase, scriitor

 Comentarii despre opera scriitoarei Dora Alina Romanescu au scris  personalități care trudesc pe tîrâmul cuvântului scris  din, Iași, Cluj, Sibiu, Târgoviște, Rm-Vâlcea, Bistrița-Năsăud, Constanța, Galați, Brazilia, Londra, Canada etc.

Premii: ( cele mai importante)

– Diploma de onoare a filialei „ Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor din România – 2005

– Diploma de excelenţă conferită de Primăria Municipiului Mangalia – 2005

– Diploma de onoare acordată de Clubul Artelor „Solteris” – 2008

– Diploma de excelenţă – Gala superlativelor – Primaria Municipiului Mangalia 2008

– Diploma de onoare pentru romanul „Blestem”- Societatea cultural ştiinţifică „Virtus romana

rediviva” Cluj Napoca 2008

– Diploma de onoare – Şcoala D. Ionescu Calvini, jud. Buzău 2009

– Diploma de excelenţă – Asociaţia Scriitorilor Profesionişti din România, Buzău 2009

– Trofeul Festivalului Liviu Rebreanu – Bistriţa – 16.11.2010, pentru romanul Blestem;

– Locul I la proză – în cadrul Concursul International Româno-Canado-American organizat de Revista StarPress ( pentru povestirea „BADE”.

– Diplomă  de excelență – pentru promovarea culturii în rândul elevilor din Municipiul Mangalia

– Diplomă de excelență- „Carte frumoasă cinste cui te-a scris” de la Inspectoratul Școlar Județean Constanța.

– Diploma „HONORIFIC MEMBER OF ROMANCA SOCIETY” –London.

– Diplomă de excelență, pentru merite în creația literar-artistică și publicistică de la Liga Scriitorilor din       România, Filiala Iași- Moldova, 2014

– Marele Premiu, la secțiunea proză-roman, în cadrul Concursului Internațional de Poezie și Proză „SRARPRESS 2014”(romanul Blestem)

– Diplomă „ VIRTUTEA LITERARĂ” de la Liga Scriitorilor din România, 2014

Dora Alina Romanescu a fost publicată în următoarele reviste și ziare

• “România literară” Bucureşti
• Revista “Agora” Constanţa
• Revista de cultura şi artă “Solteris” Mangalia
• Revista de cultură “Cuibul visurilor” Maieru, judeţul Bistriţa-Năsăud
• Magazin de informare şi opinie medicală “Sănătatea noastră” Bucureşti
• Revista “Alcance” – Brazilia
• Revista literară “Litera nordului” Bistriţa
• Revista de cultură “ Tribuna ideilor” Năsăud
• Almanah cultural ştiinţific “Virtus romana rediviva” Cluj Napoca
• In cele cinci Antologii editate de Clubul de Cultură şi Artă “Solteris” Mangalia
• Cotidian independent “ Şansa buzoiană”
• Cotidian independent “Strada” Buzău
• Cotidian “Răsunetul” Bistriţa
• Jurnalul bihorean
• “Gazeta de Oradea”
• “Telegraf” Constanţa
• “Şansa” Constanţa
• Ediția de Sud, Mangalia…ș.a.
• Confluențe Literare Rm.Vâlcea

***

Dora Alina Romanescu a fost publicată în următoarele ANTOLOGII, Dicționare, Almanahuri:

1. Al nouălea cer, Antologie a Grupării de scriitori „Litera Nordului”, Ed. George Coşbuc, 2009
2. Scriitori români la frontiera Mileniului III, Dicţionar critic, Ed. George Coşbuc, 2009
3. Antologia “Solidaritate şi toleranţă”, Ed. Revox 2009, realizată de PROADO
4. ”Dicţionarul culturii şi civilizaţiei populare din Ţara Năsăudului” apărut sub egida Societăţii culturale ASTRA, Despărţământul NĂSĂUD, la Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2009
5. „Vremea Sintagmelor” aparutã la editura Karuna-Bistriţa 2010
6. Himere din țara cu dor, editura George Coșbuc, Bistrița 2010
7. Dora Alina Romanescu a apărut în șapte numere din Antologia „Personalitaţi Române şi faptele lor”- Editura Venus din Iaşi în colaborare cu Academia Română:
8. – 2010;
9. – 2011;
10. – 2012;
11. – 2012”(ediție de colecție)
12. – 2014;
13. – 2014(ediție de colecție)
14. – 2014;
15. Antologia ”Conexiuni”- Antologie de proza, aparutã la Editura Karuna-2010
16. Antologia de prozã ”Singur” – Târgovişte 2010
17. Dora Alina Romanescu a apărut în patru numere din „Antologia Scriitorilor Români Contemporani din întreaga lume” – StarPress; editate bilingv:

– română- engleză- 2010;

18.- română- franceză 2011;

19. – română- germană 2012;
20.   – română- italiană 2014;
21. Umorist fãrã voie – de Aurel I. Borgovan
22. Rezonanţe acute – Virginia Brãnescu
23. Oameni şi cãrţi – Virginia Brãnescu
24. Dicţionarul scriitorilor români de azi – Editura Porțile Orientului- Iași, 2011
25. Stop reportofon! Colecția IDENTITĂȚI de Menuț Maximilian, Editura Karuna, Bistrița, 2011
26. Pomul cu litere, Colecția IDENTITĂȚI de Menuț Maximinian,Editura Karuna, Bistrița, 2011
27. Antologia „Dincolo de cuvânt” Editura ARHIP ART, Sibiu, 2012
28. Antologia „ Românii sunt deștepți, elevați și talentați,”STarpress 2013, Editura Fortuna, Râmnicu-Vâlcea Editată bilingv română- engleză
29. Dicționarul autorilor români contemporani, Editura ARIAL, București, 2013;
30. Antologia„ Românii sunt deștepți, elevați și talentați” Starpress, Editura Fortuna Râmnicu- Vâlcea, editată bilingv română franceză, 2013;
31. Antologia „Românii sunt deștepți, elevați și talentați”, Starpress 2014;
32. Almanah literar-artistic „Muguri, ierburi și petale”, editat la Editura Napoca Nova, Cluj Napoca, 2014
33. Cronica de gardă de Menuț Maximinian, Colecția IDENTITĂȚI, Editura Karuna 2014
34. Mierle într-un lan cu maci, Antologie literar-artistică Napoca Nova, 2014
35. Antologie de proză contemporană românească, editura Ploiești 2014
36. În toate revistele și Antologiile scoase de Clubul de Cultură și Artă „Solteris”,MangaÂ

lia

37. Muguri, ierburi și petale, Almanah literar- artistic Napoca- Nova, 2014.
38. Radiografii literare de Mircea Daroși, Editura „Mesagerul” Bistrița, 2014.
39. Pendul de cer- Scriitori rememorând Crăciunul Copilăriei- Antologie de Menuț Maximinian și Valentin Marica –Editura „Cezara Codruța Marica” Târgu-Mureș, 2014;
40. Sinfonie-n verde crud- Antologie literar-artistică, Editura Napoca Nova, 2015.
41. Roșu-aprins în câmpul de mătase- Antologie literar-artistică, Editura Napoca Nova, 2015.

42.Antologia „Limba noastră cea română” Starpress,  2015

by

Referinţă Bibliografică

CEZARINA ADAMESCU: DOR ŞI DESTIN – DOUĂ NOŢIUNI MAI PRESUS DE CUVINTE/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 5 octombrie 2015