Cum „limba este cartea de noblețe a unui neam” (V. Alecsandri), este important să îi acordăm atenția cuvenită și să o folosim corect și cu eleganță. În contextul în care societatea de azi este mai degrabă preocupată de „political corectness” decât de corectitudinea gramaticală și discursul în spațiul public românesc este tot mai neglijent și supus unei inflații lingvistice externe, cu precădere din spațiul anglo-saxon, cunoașterea temeinică a limbii române este imperioasă și rolul specialistului este acela de a face inteligibile publicului larg normele de scriere și exprimare corecte aflate în vigoare.
Angajată cu devotament în misiunea de a apăra și a ilustra corect limba română se află și Emina Căpălnășan, colega mea de generație, actualmente lector doctor la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara. Este inițiatoare a blogului www.literparc.ro, unde abordează diferite probleme ale limbii române contemporane. În spațiul revuistic, realizează mai multe rubrici de lingvistică, unde semnează articole care vizează dinamica limbii române actuale: Investigații lingvistice, în revista „Dacia literară”, Eminamențe, în revista „Scriptor”, respectiv Cronica lingvistică, în revista „Teleormanul cultural”.
Dacă și-a obținut titlul de doctor în domeniul filologiei, susținând, în 2012, o teză de doctorat cu o temă vizând opera unuia dintre cei mai importanți scriitori români contemporani, și anume, O modernitate problematică: proza lui Marin Sorescu (coordonator științific: prof. univ. dr. Ileana Oancea), lucrare publicată în 2015, la editura UVT, interesul Eminei Căpălnășan s-a deplasat ulterior spre sfera lingvisticii, mai precis, spre cercetarea faptelor de limbă actuale.
Această activitate de cercetare minuțioasă a limbii române, realizată inițial ca o obligație profesională, fiind lector de limba română (atât în țară, la UVT, cât și la Universitatea din Belgrad, în perioada 2014-2017), dar și dintr-o pasiune nedisimulată deopotrivă, s-a materializat în următoarele cărți publicate în ultima vreme: O problemă de cultivare a limbii: acordul (Editura Universității de Vest, 2017); Limba română de a(stă)zi (Editura Junimea, 2019); Limba română de azi: năzbâtii limbistice (Editura Junimea, 2020).
Parcă spre a nu-și face prea multă zăbavă, dar, firește, și întru folosul tinerilor filologi români sau străini de ispravă, Emina Căpălnășan revine în arena academică autohtonă cu o nouă lucrare de specialitate: Morfologia: de la a la verb, volum îngrijit, cuvânt înainte și notă asupra ediției de Florina-Maria Băcilă (Editura Universității de Vest din Timișoara, 2024, colecția „Amfiteatru”, seria „Filologie”), în care surprinde esențialul disciplinei dintr-un sector al gramaticii deosebit de complex, și anume, morfologia.
Cartea Eminei Căpălnășan, Morfologia: de la a la verb, al cărei titlu îmi amintește de cartea profesorului nostru comun de la Facultatea de Litere din Timișoara, dl Alexandru Metea, semnatar al lucrării Limba română de la a la z, are ca motto un citat din opera reputatului lingvist Ionel Funeriu: „Originalitatea să se manifeste în expresia stilistică, nu printr-o atitudine de contestare continuă!”, care vine ca un îndemn la temperanță și rigoare științifică.
Scrisă cu suplețe, pragmatism și scuturată de prețiozități academice, având forma unui manual pentru uzul studenților la filologie și utilă profesorilor de limba română în egală măsură, această carte are o structură cvadruplă.
Prima parte conține sinteze teoretice referitoare la părțile de vorbire care respectă următorul tipic: mai întâi, se precizează ce trebuie menționat în analiza morfo-sintactică a fiecărei părți de vorbire, apoi sunt redate reperele teoretice propriu-zise (definiție, clasificări, funcții sintactice etc.) și, în cele din urmă, o suită de observații importante care țin seama de noile perspective de interpretare așa cum se regăsesc în lucrările academice importante tipărite în ultimii ani.
A doua parte conține o serie de aplicații practice, care au constituit, inițial, așa cum aflăm din Nota asupra ediției, „suportul pentru seminarele de limbă română contemporană pe care profesoara Emina Căpălnășan le-a susținut, de la debutul carierei sale didactice până în prezent, în fața studenților din anul al II-lea de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, specializarea Limba și literatura română A + A’.” (p. 13).
Partea a treia a cărții conține articolul Probleme speciale de acord, publicat inițial în New Encounters. Literary, Cultural and Historical Studies, Marius Miheț (ed.), Univerzita Komenského v Bratislave, 2023, pp. 388-400, temă preferată de autoare având în vedere că în 2017 i-a dedicat chiar o carte.
Ultima secțiune a cărții, Elemente de gramatică practică, include patru dintre articolele publicate în revista ieșeană „Scriptor”, bașca trei dintre cronicile radiofonice difuzate la Radio România Reșița.
Cartea este rotunjită cu o listă de sigle aparținând lucrărilor științifice importante citate în corpusul lucrării, o Bibliografie generală, iar pe coperta a IV-a a cărții găsim și câteva date relevante despre parcusul academic al autoarei și o bibliografie a operei sale.
Prin cartea Morfologia: de la a la verb (Editura UVT, 2024), ce reprezintă without any doubt rodul muncii sale asidue la catedră și dincolo de ea, Emin(ent)a Căpălnășan se va erija într-un dialog fructuos cu toți cei interesați de frumusețea și complexitatea morfologiei limbii române actuale. Felicitări, Emina, și la cât mai multe împliniri în regatul fantastic al disciplinelor lingvistice!
© Cristian Gabriel Moraru
by