Cristian Petru Bălan

ECOURI DIGITALE

În târgul viu de zgomote și fețe fără chip,

Se vinde azi minciuna cu fast și cu lumină,

Iar omul, prins în plasă, devine simplu tip

Ce-nghite ce se scurge din sursa anonimă.

Trăim într-o arenă cu ziduri de ecran,

Unde primează falsul ca adevăr de frunte,

Și fiece secvență devine-un paravan

Ce-ascunde Adevărul tăindu-i orice punte.

Ni s-au promis dreptate, progres și Adevăr,

Dar ni s-a dat o pâine și veche, și amară,

Și-un circ unde minciuna expertă în dezbăr,

Tronează și se jură că-i revoluționară.

Cândva, minciuna simplă trăia într-un ungher,

Și nu trecea de pragul de cârciumi mici, vulgare,

Azi poartă microfoane și-un zâmbet efemer,

Căci mii de ochi o văd în forme-atrăgătoare.

Azi algoritmul pare vertebra cea intactă:

Ridică impostura pe trepte aurite

Chemând societatea cu vocea lui abstractă,

Spre culmi mari de iluzii pentru mulțimi orbite.

Mașini ce știu suspinul și clipa de oftat

Se pierd ca noi când văd fantasme evidente,

De parc-ar fi uitat ce singure-au aflat,

Și-și pun în softuri griji sentimentale, lente.

Iar noi? Noi stăm la masă cu lingura în mână,

Ca să servim tainul, hrana ce nu ne place,

Dar le-nghițim otrava, de-acum pe noi stăpână,

Căci ne-au robit și nu știm de-acuma ce vom face.

Deci nu tehnologia e sursa de înfrângeri,

Ci nepăsarea noastră și lipsa de unire,

Nicicum modernizurea nu vrea ca tu să sângeri –

Soluția e-n unire cu-n start spre dezrobire !

24 aprilie 2026

by

Referinţă Bibliografică

Cristian Petru Bălan: Ecouri digitale/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 25 aprilie 2026