Sunt sculptor vechi și noaptea mă culc în locul unde
Un bloc de piatră-așteaptă în atelierul meu,
Ca mâna-mi exersată prin ani, să îmi desfunde
Din marmura cea albă, orice-mi închipui eu…
Visai că-așteaptă-acolo, închisă-n țepenire,
O zână minunată plângând s-o liberez –
Și-atunci mi-am luat ciocanul și dalta, cu grăbire,
Și am pornit la lucru… Puteam să n-o visez?
Încep să tai. Și țăndări sar multe, zi și noapte,
Până lumina cărnii apare în profund
Și ochii-mi, sfredeli ageri, văd formele necoapte
Cum, clar, devin contururi umane ce se-ascund.
Dar, rând pe rând, sculptasem: cap, trunchi, mâini și picioare;
Când terminasem ochii, vă jur că mi-au clipit,
Iar gura-i, cizelând-o, deodată-aud: „Au ! Doaree!…”
M-am speriat de moarte și-afară am fugit…
„Nu mă lăsa, iubite, căci dragostea din tine
Mi-a dat din viața ta, dar n-am să-ți mai vorbesc…”
Așa o auzisem că strigă după mine
Și-am revenit spunându-mi c-am să m-obișnuiesc,
Căci mai aveam detalii de finisat, destule…
Când sânu-i șlefuiam, în gând i l-am sorbit;
Simțeam că sunt magnetici, că piatra-avea celule,
Părând o piele caldă sau… poate-am ‘nebunit !
Păru-i curgea pe umeri ca două aurore
Ce-i dezmierdau spinarea ce revărsa minuni
Ca o Lactee Cale bombată-n dungi majore
Pe-un arc de curcubeie curbate pe genuni…
Ispititori, genunchii mișcară-ncet spre mine;
Timid, retrasem mâna de pe rozeta-n flori,
Schițând un voal subțire acoperind-o bine
Și-atent sfârșisem zona de patimi și fiori.
Statuile Venerei le-am luat drept inspirare
Spre-a-i finisa tot chipul superb prin străluciri.
Perfect îmi reușiră splendidele-i picioare,
Dar zâna mea-i aparte: ea are-n ea iubiri !
Când opera-mi fu gata – ce operă măreață ! –
O admiram cu lacrimi, voios c-am terminat.
M-am învârtit în juru-i privind-o drept în față,
Iar ea, prin sfânt miracol, în zână s-a schimbat
Și-a coborât la mine jurându-mi că m-adoră:
„Stăpânul meu, îmi spuse, c-un glas de nedescris,
A ta voi fi ! De veacuri aștept această oră…”
M-a sărutat fierbinte și… m-am trezit din vis!
Buimac, deschisem ochii dezmeticiți pe dată,
Privind din pat statuia aproape terminată.
Glen Ellyn City, 16 sept. 2020
by