IUBREA-I EVERESTUL SIMȚIRILOR UMANE
Iubirea-i Everestul simțirilor umane,
Născută din lumina poruncilor celeste
Unde sunt interzise râvniri trupești tirane
Care-au smintit neantul cu pătimiri funeste.
Ea schimbă-n mari incendii scântei fals trecătoare
Ivite-n inimi calme părând prea liniștite
Care deja aprinse, cer împliniri bizare,
Dar toate-s fără sațiu, cu-nchipuiri zdrelite…
Iubirea-i prea complexă; doar focul ei se simte,
Căci pare-un joc cu toane, deși simți că-i divină
Când toți putem străbate zigzagurile-i strimte,
Ascunse sub tunelul ce duce spre lumină.
În mreje-mbătătoare mulți au noroc s-o vadă;
Alții iubesc în serii spunând că-i omenește –
Pe-aceștia soarta-i bate – din falși ajung o pradă…
Iubirea nu-i o joacă: orice trădări zdrobește !
Glen Ellyn, 4 iunie 2024


