Ne ‘nalță ochii lumii și tot ei ne coboară
În anonime neguri ce-ar trebui aprinse,
Ca forțele ascunse prin noi să fie-ncinse,
Încât, pe loc, să facem din iarnă, primăvară !
Eu aur port în mine și mari comori pretinse,
Topite diamante la fund de călimară –
Și toate-s pentru tine, nobila mea tiară -,
În tmp ce-o mierlă-ți cântă cu triluri lungi, distinse…
Sunt tainele-ntâmplării – doar gândul meu le știe
Și luna-ndurerată și scumpul tău pisic,
Și-un pui de sturz și-un greier pe-un fir de iasomie
Sau lacrimile-ascunse fără să le explic –
Dar poate eu, vreodată, îți voi descrie ție
Cum crește-o avalanșă de la un bulgăr mic…
Glen Ellyn, 31 oct. 2017


