Între anii 1978-79 am scris o carte de poeme intitulată VISURI COSMICE pe care am publicat- la o editură din California în 1994. Era, de fapt, un mini-tratat de astronomie în versuri, descriind toate planetele sistemului nostru solar, dat fiind faptul că astronomia a fost și este una din marile pasiuni ale vieții mele. Din această carte am ales aici o poezie despre așa numitele găuri negre din cosmos. Lucrarea se cheamă ”Black Hole”și am însoțit-o de un video care se referă la aceste stranii corpuri existente în întregul univers.
BLACK HOLE
Dedicată savanților Albert Einstein (1879-1955)
și Robert Oppenheimer (1904-1967) care au
intuit primii existența Black Holurilor din cosmos.
Prăbușită în ea însăși,
substanța stelară avortată de supernove muribunde,
este capturată ireversibil
și cade spre centru-i cu viteze luminice:
colaps continuu al gravitației regine și perpetue
ce totul absoarbe cu criminală lăcomie,
ca un dragon sălbatic de foc,
ca un aspirator flămând și hămesit al cosmosului
care comprimă înspăimântător și înghite tiranic
oceane întregi de lumină
și care curbează cu bruște contracții nebune
până și urmele infinitului mare și mic,
până și vidul,
născând un sac imens de spațiu-timp
ce curge continuu-n propria-i matcă,
curbată chiar și-aceasta de oarbe stihii intangibile,
de unde nimic nu mai scapă-n afară:
nici sunet, nici unde, nici raze, nici zâmbet, nici lacrimi,
nici vestea ciudată că astrul căzut în el însuși
devine propriul lui prizonier de-ntunecate coșmare.
Mormânt ambulant al materiei crude
în veșnice fierberi hadronice,
stea colapsată
ori chiar două stele-n colaps absolut, cu particule de grea nemișcare,
o stea înghețată, dar mult ucigașă,
rătăcind ca o neagră capcană prin cosmosul negru și viu,
precum un zeu negru al spectrelor negre mereu invizibile,
ca un semn uriaș de-ntrebare cumplită,
pus veșniciei nemuritoare ce tace și tace, absurdă și surdă,
și oarbă, și dură, adesea confuză,
zăcând disperată-ntr-o grea nepăsare și fără răspunsuri – Black Hole fără suflet !
Glen Ellyn, 15 febr. 1978
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..