”Dacă ai considerat că nu atunci
te simți un poet împlinit
prin faptul că poți mânca
și dormi când dorești
sau că poți face altceva
după bunul tău plac
ci când îți dau eu răgaz de la scris…
Și legat de faptul că unii se întrebau
că ce dar pe măsură mi se cuvine mie
când văzându-te că te afli
în pregătirea să-mi oferi
cel mai de preț lucru posibil…
Când unii uitându-se la averile lor nesfârșite
se întrebau în sinea lor sau în glas deschis
că ce bunătăți o să-i dai muzei, adică mie,
ce nu au ei…
Doar n-o să-i dea marea cu sarea…!
Când te doseai intrând într-un întuneric deplin,
spuneai că faci asta
să nu-ți sustragă ochii
fie o rază de lumină,
nu mai spun de alte cele….!
Atunci unii s-au întrebat
(când prin bezna în care ai intrat,
n-ai la mână nici măcar o lumânare)
ce legătură are asta
cu darul pe care dorești să-l oferi muzei…?
Da, ai dovedit atunci că
darul pe care deja mi l-ai oferit
este toată atenția ta…!
Pentru asta iată-mă!
Scrie că m-ai dobândit ca recompensă sau premiu
nu ca pe un lucru oarecare,
pentru a nu încadra ceva fără noimă,
în istorie, în geografie
sau mai amplu în viitor…”
DARUL CEL MAI DE PREȚ sau: MUZA MI SE DESTĂINUIE de Vasile Dan Marchiș

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..