Îmi amintesc de maica mea
Cum sta-n genunchi şi se ruga
Şi ceru-n faţa-i cobora
Să nu se roage singurea.
Şi-n clipa cînd se ridica
Cerul la loc se înălţa,
Iar lacrima pe faţa sa
Ca diamantul strălucea,
Şi de smerenii mîna-mi grea
Binecuvîntu-i culegea.
TRAIAN VASILCĂU