ULTIMA APRINDE LUMINA
Când pleacă unul dintre-ai lui,
Răpus de boli ori bătrânețe,
Pe cei rămași fiori îi prind
Și clipe multe de tristețe.
Iar clopotu-ntr-o limbă bate
S-anunțe satul că s-a dus
Încă un suflet printre stele,
Cum din vechime s-a tot spus.
S-adună lumea la priveghi,
În semn de prețuire,
Se spun povești de viaț-aici
Din pură amintire..
Cu ani în urmă, cu mulți ani,
Trăiau pe deal trei copilițe,
În casa unor gospodari
Trudind pământ din nevoințe.
Și cele trei surori creșteau
La margini de pădure,
Până ce vremea a venit
Să – și ia câte un mire.
Și – așa se face c-au ajuns
Să se mărite toate
În satul de la vale, când
La bal au fost curtate.
Dar viața nu le-a fost la fel:
Florica, sora mare
Băiat și fat-avu copii
Și-o cruntă supărare.
Că fiul ei de tânăr fu
Răpus de – o moarte iute
Când de la fotbal l-au adus
Cu viscere cusute.
Ce greu i-a fost să – și vadă fiul
Atât de tânăr în sicriu,
Avea să – i moară și barbatul,
Și ea se stinse mai târziu.
Cea mijlocie e Maria,
În jurul căreia ne-am strâns…
Bărbat frumos îi dete Domnul
Și bun la sfat cum alții nu-s.
I-a dat și doi feciori destoinici
Cu care tare se mândrea…
Chiar dacă soțu-i se dusese,
La ei tot sprijinul avea.
Venea încet, pas șovăielnic,
În Casa Domnului ades,
Și mai vorbeam de una, alta…
Despre nepoți, ce și – au ales…
Căci trei nepoți înalți ca bradul
Avea mătușa ce s-a dus…
I-au moștenit blândețea, calmul,
Iubirea pentru Cel de Sus.
Priviți – i fața – ntrebătoare…
Parcă răspuns așteapt-acum
Dacă nurorile făcură
Ce-i necesar la ultim drum.
Să n-aibă grija, cu migală
Și dragoste au pregătit,
De când a spus că-i obosită
Și – a adormit definitiv.
La capul ei stă și mezina
Din cele trei surori ce-au fost,
Căci o iubea, și – și amintește
Că viața lor a fost cu rost.
Și – așa Zoica se va duce,
În zilele de sărbători,
Să pună lumânări aprinse
La cele două dragi surori.
23 nov. 2011, Vernești (în memoria mătușii Maria)
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..