Volumul minunat intitulat „Mister și emoție” are o muzicalitate aparte. Poemele incluse în cartea de debut a tinerei Anca-Dana Bejan se caracterizează prin cursivitate lirică, prezentă atât în tematica abordată, cât și în privința conceperii sensibilelor construcții stilistice, care funcționează în contextul unor imagini poetice deosebite, ce se leagă firesc una de cealaltă, provenind din resursele creatoare ale unui suflet extrem de sensibil, receptiv la ritmul universului încărcat cu o muzicalitate atrăgătoare și discretă.

Într-adevăr, tema cosmosului, a seninului tărâm ceresc, este exploatată cu îndemânare, de tânara creatoare de poezie, încă din primele poeme incluse în carte. Un alt element care conferă fluiditate volumului de versuri este ritmul poemelor, extrem de actual și constant, care susține, prin armonia sa evidentă, substanța tematică a unor poezii precum: „Mister”, „Praf de stele”, „Chintesența totului”, „Visul frugal”, „Petecul paradisiac” și altele.

În poeziile dedicate iubirii și tristeții, în creațiile lirice atinse de mirajul naturii se simte faptul că autoarea a lucrat cu atenție la imaginile vizuale, dar și la tonul expresiilor auditive. „Amintirile”, spre exemplu, „au glasul difuz”, timpul „pare bătrân” iar „pașii de pe oglinda apei marchează fiecare clipă.

„Ți-am trimis o scrisoare/ cu fragmente din mine”, mărturisește fără sfială, într-un alt poem, femeia îndrăgostită, care „cerșește un frugal vis de amor”. Aceasta se adresează iubitului într-o manieră nemijlocită, extrem de sinceră, imaginându-și, cu ajutorul expresiilor lirice, un cadrul comunicațional ideal, necesar pentru a-și decanta emoțiile și a-și inventaria așteptările.

„De-ai fi valul

care inundă liniștea mării

cu freamăt

ți-aș cere să-mi aduci la mal

broboanele tale de-argint

să-mi fac viu colier

care mi-ar impregna

aroma marină de gât.”

Farmecul naturii, de asemenea, este surprins, prin intermediul  unor stilizări lirice sugestive, în poeziile intitulate : „Ahtiere” în care scriitoarea amintește de stânci abstracte și valuri „încremenite în lucirea nopții”, „Poemul albastru” închinat peisajului „cu miresme marine”, „Mirajul naturii”, poem în care descrie frumusețea unui lac cu „oglinda fără cusur”, „Puritatea zorilor” surprinsă în momentul în care „lumina pătrunde prin fisura nopții. În ultimul poem amintit aici, lumina se trasformă dintr-un element fizic într-o entitate delicată ce anunță momentul renașterii fiecărei zile. De fapt, poeziile în care peisajele se tranformă într-un mirific decor, iar elementele naturii se încarcă cu sugestii simbolice, gândurile autoarei devin suportul unor subtile meditații legate de frumusețea fără de seamăn a panoramelor marine, a crestelor montane ori a pădurilor feerice.

Un alt nucleu tematic vizează anii copilăriei surprinși de autoare în ipostaze discrete, inocente și luminoase iar în alte poeme precum „Universul cuvintelor”, bibliotecile sunt cuprinse de „vervă poetică” iar cărțile înobilează rafturile sălilor de lectură deschizând largi ferestre de lumină spre universul cunoașterii, al istoriei, literaturii, artei și culturii.

Sub aspect estetic, observăm că renunțarea la semnele de punctuație și suspendarea majusculelor de la începutul fiecărui vers nu rezultă dintr-un capriciu ortografic al poetei, ci este un artificiu, de arhitectură lirică, extrem de actual care are rolul de a accentua ritmul strofelor oferind cititorului libertatea de a-și fixa propriul tempo de lectură și interpretare.         Eliminarea punctuației din poezia scriitorilor aparținând tinerei generații este o reflectare firească a modului de comunicare al acestora, deoarece tinerii preferă ideile fragmentate și stilul rapid de adresare, ce se dezice de particularitățile prozodiei tradiționale, cu versuri ample, expresii marcate de vibrații estetice și metafore care îți taie respirația. Mecanismele prozodiei actuale, pun accentul pe dinamica expunerilor lirice, dinamică obținută prin renunțarea la rimă și ritm în favoarea versului liber, alcătuit din imagini concentrate, din salturi ideatice ancorate în cotidian, prezente, cu precădere, în lirica de inspirație onirică sau în poezia de introspecție, bazată pe observarea directă a propiilor emoții, sentimente și alternanțe sufletești.

Pe fundalul acestor scurte însemnări referitoare la volumul de poezie „Mister și emoție”, apărut recent la Editura Vatra Veche din Târgu-Mureș, merită să reținem că, Anca Dana Bejan reușește să îmbine vocația literară cu munca de bibliotecară la Colegiul Național de Artă din Târgu Mureș, regăsindu-se ca o prezență discretă, pe scena literaturii locale.    Colaborarea cu revista „Orizonturi Mureșene”  și participarea la  întâlnirile Cenaclului „Aurel Filimon” al Filialei Mureș a Ligii Scriitorilor Români confirmă, deopotrivă, dorința tinerei debutante de a se forma în proximitatea scriitorilor consacrați, afirmându-se, treptat, prin texte care poartă amprenta spiritului feminin, atent la detalii, orientat, cu naturalețe, spre formele avangardiste de exprimare literară în versuri.

Liliana Moldovan/UZPR

președinte, Filiala Mureș-Liga Scriitorilor din România

by

Referinţă Bibliografică

Discretele incursiuni lirice din volumul „Mister și emoție” de Anca-Dana Bejan/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 28 august 2026