Alma Redlinger, marea doamnă a artelor plastice din România, ne-a părăsit cu puţin timp înainte de a împlini respectabila vârstă de 93 de ani. Cea ce a caracterizat-o a fost tenacitatea, puterea de muncă, delicateţea şi marea dragoste pentru arta pe care a practicat-o până aproape de ultimele clipe ale existenţei.
Respectându-i creaţia şi aducându-i un binemeritat omagiu postum, Galeria Simeza din Bucureşti în cadrul proiectului „Arta la fereastră” va expune în aceste zile două lucrări ale pictoriței Alma Redlinger. Este locul să menţionăm că din cele 27 expoziţii personale ale pictoriţei, nu mai puţin de şapte au fost găzduite de-a lungul vremurilor în prestigioasele saloane ale Simezei.
Cele două lucrări expuse sunt dedicate muzicii, muzicii veţii. Criticul de artă Luiza Barcan o considera pe Alma Redlinger „o prezenţă tonică până la o vârstă înaintată: ea a pictat până aproape de sfârşitul vieţii cu fervoare şi bucurie”.
La Institutul Cultural Român de la Viena s-a deschis expoziţia „Fata cu evantai verde sau Poveştile lucrurilor necuvântătoare” în memoria Almei Redlinger. Ana-Maria Altmann şi Fabio Gianesi de la Muzeul Albertina sunt curatorii evenimentului la care este prezent şi nepotul artistei. Ei afirmă că „inventarul emoţional al picturii Almei Redlinger se restructurează în mod autentic, aflându-şi expresia vizuală în forme pline de spontaneitate. Plină de dinamism, Alma Redlinger rămâne credincioasă propriului stil. Trăirea individuală constituie piatra de temelie a fiecăreia din creaţiile sale”.
Iubitorii de frumos vor păstra cu siguranţă ceea ce regretata mare artistă a artelor plastice s-a străduit să răspândească prin lucrările ei: miracolul formelor, frumuseţea senzuală, vraja naturii, purificarea, misteriosul explicabil, aparenţa naturală combinată cu elemente de stilizare. Picturile ei reflectă cu robusteţe dar şi cu fineţe infuzia de spontaneitate, entuziasm şi descoperire a culorii.
––––––––-
Dr. Dorel SCHOR
februarie 2017
Tel Aviv, Israel
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..