Dr. Cornelia Păun Heinzel : ”Adolescent bogat, adolescent sărac”
Clementin şi colegii săi au ajuns dimineaţa, în tabăra staţiunii de pe litoralul românesc. Organizatorii le pregătiseră cu grijă micul dejun – cereale cu lapte, şuncă de Praga, salam de Sibiu, caşcaval, pâine, unt.
– Ce-i asta ? Eu nu am mâncat în viaţa mea aşa ceva. Şi nu pot consuma ceva cu care eu nu sunt obişnuit. Acasă mănânc numai cartofi prăjiţi şi ciorbă de legume.Iar la școală snacks-uri, bac rolls-uri.
Colegii săi l-au ascultat cu încredere. Şi ei erau în aceeaşi situaţie. Ca urmare au făcut la fel ca liderul lor, Clementin. Nu s-au atins de mâncare.
– Să vedem ce ne servesc la prânz ! răbufni adolescentul nervos.
– Mergem acum la plajă, să vă bronzaţi, să înnotaţi în mare, le explică cu politeţe instructorul asociației cu progamul, care se ocupa de ei.
Au ajuns pe malul mării imediat.
Hotelul în care locuiau era foarte aproape de Marea Neagră.
– Eu, unul, la plajă nu stau. Cum, să ne prăjim la soare ? Ce suntem noi, mititei sau cârnaţi ? spuse mânios Clementin. Şiiii…. Asta-i marea ? Aşa murdară ! Plină de ierburi ! Miroase îngrozitor ! În aşa ceva nu intru nici mort ! Fraţilor, mai bine mergem în camerele noastre de hotel şi ne jucăm pe mobile, pe computere.
Şi băieţii plecară imediat, nervoşi, spre hotelul în care erau cazați.
– Nu uitaţi să veniţi la masa de prânz. Vă aşteptăm în restaurantul hotelului ! le spuse cu ton binevoitor responsabilul de grup.
Adolescenţii intrară în camera lui Clementin şi tăbărâră veseli pe mobile, la jocurile preferate. Orele au trecut atât de rapid, încât nici nu şi-au dat seama. Deodată, unul dintre ei spuse cu voce morocănoasă :
– Măi ! Noi nu mai mâncăm ? Parcă ar fi ora prânzului. Mie, unul, mi s-a făcut foame. Mai ales că nu am mâncat de dimineaţă nimic.
– Ai dreptate, spuse Clementin. Mergem la masă. Să vedem ce-or să ne dea acum ! Că mie, unul, nu prea-mi place ce gătesc şi ce servesc aici.
Sala de mese era aranjată pentru noii oaspeţi, cu feţele de masă albe, curate şi cu flori naturale, parfumate, în vase de sticlă viu colorate.
– Măi, băieţi ! Mie nu-mi place mirosul mimozelor ăstea! spuse băiatul. Le arunc de aici ! Îmi fac rău ! şi mută florile pe mesele libere, aflate la depărtare de masa sa. Colegii săi executară urgent aceleaşi manevre.
Clementin era doar liderul lor şi avea dreptate în tot ceea ce face.
La dejun, primul fel era ciorbă cu perişoare. Din boluri se degajau aburi fierbinţi îmbietori. Nu însă şi pentru Clementin. Adolescentul, strâmbându-se, învârti lingura prin lichidul din vas şi spuse supărat :
– Ce–i asta ? Gogoloaie de orez cu carne tocată ! Şi de porc pe deasupra ! Nu am mai văzut aşa ceva, în viaţa mea ! Nu pot mânca ce nu am mai îmbucat niciodată!Aşa ceva groaznic nici nu-mi bag în gură!
Felul doi era friptură de porc gustoasă, pilaf și salată de varză roșie.
– Ce-i cu orezul acesta ? Mie nu-mi place ! Ce, sunt chinez ? Iar friptura de porc nu-i de mine. Nici nu gust aşa ceva, spuse Clementin.
– Poate vă place alviţa, le spuse îndrumătorul grupului, în timp ce chelnerii veneau cu farfurioarele cu desert, spre mesele clienţilor.
Clementin a luat farfuria, cu cornetul delicios, a dus-o la nas, a mirosit-o îndelung strâmbându-se, apoi îşi introduse degetul în conţinutul dulce,moale,lipicios,balansându-l energic de câteva ori, şi…
– Ştiu la ce este bună ! exclamă el, în timp ce aruncă alviţa cu viteză pe faţa lui Marcel, prietenul său aflat în faţă. Adolescentul se supără întâi, apoi repetă şi el, imediat, mişcarea, către vecinul său din dreapta. În câteva secunde, în grupul de băieţi se încinse o bătaie pe cinste, cu alviţă.
În camerele de hotel ajunseră bineânţeles, fără să fi îngurgitat nimic.
Seara Clementin îşi povăţui prietenii :
-Nici nu mai mergem la masă, să servim porcăriile ce ni le dau. Am descoperit eu, uitându-mă pe fereastră, în faţa hotelului, un chioşc. Strângem bani de la toţi băieții şi mergem să cumpărăm ce mâncăm noi, de obicei: pufuleţi, snacks-uri, perniţe cu cacao şi bake rolls-uri…
Reuşi să facă însă numai câţiva paşi la ieşirea din hotel, când paznicul îl înşfăcă şi-l duse la îndrumătorul grupului, care-i spuse îngrijorat :
– Nu ai voie să ieşi singur, neânsoţit , nici să mănânci de altundeva. Eu răspund pentru tine, de siguranţa şi sănătatea ta cât ești în program. Dacă păţeşti ceva, dacă consumi ceva alterat, eu sunt răspunzător.
Clementin se întoarse bombănind în cameră şi se apucă de jocuri.
Seara se organiză muzică şi dans pentru adolescenţii din tabără.
Clementin veni însoţit de colegii săi de grup.Îşi roti privirile cercetător. Adolescenţii dansau cu plăcere, încântaţi de ritmurile antrenante.
Fete suple, cu feţe de păpuşi aşteptau încântate să fie dansate. Una dintre ele, delicată, blonduţă, cu ochii albaştri ca marea aruncă imediat o privire chemătoare către Clementin, care părea mai atractiv, cu aerul său disprețuitor, superior, faţă de cel al celorlalţi adolescenţi.
– Ce-i cu tutele astea? Nu sunt ca cele pe care le vedem noi pe Internet. Eu nu dansez cu ele ! Şi nici nu ştiu ! Haideţi, de aici, măi băieţi! Ce, asta-i muzică ? Nu seamănă deloc cu cea de la jocurile noastre, de pe mobil ! Mai bine puneau manele ! spuse adolescentul sfidător.
Şi băieţii se întoarseră în camere, să se joace. Timp de cinci zile, cât a fost tabăra, grupul lui Clementin nu mai ieşi din camere. Toţi băieţii au jucat continuu jocuri pe computer şi ronţăiau pe ascuns, câțiva pufuleţi, snacks-uri şi bake rolls-uri. Pentru că, plin de idei, Clementin reuși o dată, să facă rost de câteva pungi. O rugă pe cameristă, cu voce plângăcioasă, întinzându-i banii strânşi de la băieţi :
– Tanti, murim de foame ! Cumpăraţi-ne, vă rugăm, nişte pufuleţi şi snacks-uri sau bake rolls-uri de la un chioşc!Nu putem mânca altceva!
………………………………………………………………………………………………………
Pe peronul gării, la sosire, îi aşteptau mamele sau bunicile – deoarece doi dintre elevii grupului, fiind orfani, erau crescuţi de acestea – bucuroase că veneau de la mare dragii lor copii, fiind cazaţi la hotel de lux, gratuit, unde ele nu aveau nicio soluţie să-i ducă vreodată, neavând posibilităţi financiare. De aceea le obţinuseră bilete în tabără.
Băieţii apărură slabi, cu feţele pământii şi nervoase.
– V-a plăcut marea ? întrebă una din ele.
-Deloc ! Marea puteeee ! Şi suntem lihniţi ! Era să murim de foame !
Femeile şi-au îmbrăţişat cu dragoste odraslele.
Iar Clementin ţipă pe tot peronul :
– Mamă, când ajungem acasă, îmi faci cinci şarje de cartofi prăjiţi ! Şi cumpărăm şi nişte snacks-uri şi bake rolls-uri ! Ca la mama acasă !
– Ei, cum a fost băieţi ? îi întrebă și diriginta. M-am agitat atât de mult să vă obţin locuri gratuite. Sper că aţi mâncat şi v-aţi distrat bine.
– Nu, doamna. Nu ştiam că-i aşa de rău, în tabără la mare. Nu mai merg niciodată în viaţa mea ! Am slăbit zece kile ! Era să murim de foame! răspunse Clementin şi povesti tuturor necazurile avute în vacanţă.
………………………………………………………………………………………………………
Notă : Aceasta este o povestire . Orice asemănare cu fapte, personaje, locuri este pur întâmplătoare, deși se știe că uneori viața bate filmul și realitatea poate fi uneori mai crudă decât povestirea scrisă, literară.
by
Despre Cornelia PAUN
profesor doctor, scriitoare, enciclopedistă, jurnalistă membră a Presei Internaţionale, prozatoare, prima fabulistă cu peste trei sute de fabule, originale, inedite, neprelucrate și neinspirate din cele ale predecesorilor, cea mai titrată scriitoare/jurnalistă cu 10 diplome universitare de la universități /Institute de stat obținute prin meritul propriu ( fără să dea spagă pentru examene și diplome) - 3 de la Universitatea București, 3 de la Universitatea Politehnică Ɓucurești, 2 de la Universitatea Brașov Transilvania, una de la Universitatea Tehnică de Construcții București, una de la Goethe Institut Munchen, Germania, conducătoare de la vârsta de 28 de ani de Institut de cercetare științifică bugetar, de stat, prima femeie doctor in Roboți din România, blogger premiat în Franța, în 2016, cu cel mai bun blog.
Cornelia PĂUN - cu pseudonimul Cornelia Păun Heinzel, după numele bunicii din partea mamei care provenea dintr-o familie austriacă – tatăl bunicii a fost ofiţer la Curtea Împăratului de la Viena (, dovezi cu acte concrete) s-a născut la Braşov şi este profesor doctor, scriitoare, jurnalistă membră a Presei Internaţionale, filolog, fiind prima femeie doctor in Roboţi din România.
Fiica inginerului electronist C.F.R. Dumitru Păun şi a profesoarei de limba română Oltea Aglaia Păun (născutăBejenaru).
Păun Cornelia este profesor doctor inginer, cu titlul de Doctor în Roboţi Industriali, din 1998, al Universităţii Politehnice Bucureşti - cu toate examenele cu zece - Master în Management şi Evaluare Educaţională, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea Bucureşti şi Master în Didactica Disciplinelor Filologice, Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, licenţiată și șefă de promoție în Filologie, Limba şi Literatura română - Limba şi Literatura franceză, Facultatea de Litere. A fost admisă a doua şi a absolvit printre primii, în 1986, secţia T.C.M, Facultatea T.C.M. a Universităţii Braşov, având și repartiție guvernamentală dublă în învățământul superior și cercetare, domeniu în care a lucrat de atunci până în prezent, în calitate de cadru didactic. Este şi inginer specializarea Transporturi, Universitatea Politehnică Bucureşti. A mai absolvit trei cursuri postuniversitare la: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, specializarea Metode moderne în Psihologie Specială şi Universitatea Politehnică Bucureşti, Metodică. A fost admisă în 1990, printre primii, la Facultatea de Matematică, Secţia Informatică, curs de zi, a Universităţii Bucureşti, transferându-se apoi la Brașov, deoarece a primit conducerea institutului de cercetări (1990-95), fiind şi cadru didactic universitar. În 2010 a câştigat o bursă Goethe Institut, München, Germania, specializarea “Multimedia-Führerschein DaF”: Das Internet als Quelle für Materialien und Projekte (Kommunikationsprojekte im Unterricht; Das Internet als Quelle für Arbeitsmaterial; Übungen und didaktisiertes Material aus den Internet; Internet projekte planen und dürchführen). În perioada 2007-2013 a fost EXPERT FORMATOR al Ministerului Educației în Management Educațional în cadrul programului Profesioniștii în management educațional. A fost mentor de practică pedagogică pentru studenţii Universității Politehnice, referent științific alături de: Prof. Dr. Constantin Ispas, Prof. Dr. Alexandru Dorin, la “Sisteme flexibile de producţie”, „Îndrumar de laborator pentru uzul studenţilor”, de Prof. Univ. D. Catrincaş ; alături de: Prof. Dr. Constantin Ocnărescu şi Conf. George Adir, la cartea curs universitar Iniţiere în Mecanisme şi Organe de Maşini cu asistare CAD/CAM/CAE,de M. Neacşa,Spiridon
Biografie
Cornelia Păun s-a născut la Brașov, tatăl fiind inginer electronist la Regionala Căi Ferate Brașov și mama profesoară de limba română. În școală a fost întotdeauna premianta întâi și olimpică la matematică. A absolvit Colegiul „Dr. Ioan Meșotă” din Brașov, secția de Matematică Fizică, la care a fost admisă luând la concursul de admitere nota 10 la proba de matematică și 9,50 la limba română, cea mai mare notă la această probă. Ca elevă a fost anual premiantă și olimpică la matematică.
Dragostea pentru cărţi a moştenit-o de la bunicul său, din partea mamei, profesor de filozofie (fiu de preot) şi de la mama sa, profesoară de limba română. A învățat literele, să scrie și să citească de la patru ani. Când a mers la şcoală la şase ani, deja citise toate cărţile din casă, care erau foarte multe şi care aveau ca autori cei mai renumiţi scriitori din literatura universală. Bunicul său cunoştea limba greacă veche, limba latină, limba franceză, limba germană, limba italiană, limba spaniolă şi spre sfârşitul vieţii a învăţat singur limba engleză. A învăţat de mică limba germană în casă, de la bunica din partea mamei, Elsa Heinzel, care provenea dintr-o familie austriacă cu tatăl fost ofițer la Curtea Împăratului de la Viena.
Păun Cornelia a debutat ca jurnalistă în 1995 că redactor colaborator la cotidianul BRAȘOVEAN BUNĂ ZIUA, BRAȘOV !, ca scriitoare în Revue de culture, critique et imagination „Asymetria”, Franţa, Paris, ca poetă şi colaboratoare în cadrul Magazinului cultural și de informație „Agero-Stuttgart” Germania şi al Agenţiei de Presă Nurenberg.
Este membru al presei internaţionale, al Uniunii Scriitorilor Mondiali Hispanici şi al “Poetas del Mundo”, laureată a Premiului Literar Internaţional Naji Naaman 2017, pentru creativitate şi membră de onoare a Casei Naji Naams, laureată a Union Hispanomundial de Escritores fiind prezentă în nouă Antologii ale scriitorilor şi poeţilor din întreaga lume, internaţionale, editate de străini, patru editate de români, în enciclopedie USA, în Antologia de literatură americană care reuneşte cei mai prestigioşi scriitori şi poeţi din toate ţările lumii, într-o Antologie a scriitorilor cu premii literare internaţionale, 2017, editată în limbile: engleză, spaniolă, franceză şi arabă.
A fost redactor colaborator la un ziar cotidian românesc și este colaborator permanent la diferite reviste și publicații străine din străinătate, publicând în fiecare număr, în şaisprezece reviste de cultură de prestigiu, reviste universitare de literatură din Spania, din U.S.A. şi din ţări ale Americii Latine: Argentina, Columbia, Chile, El Salvador, Mexic, Venezuela, Peru, etc. din Malaezia, din India şi trei din Canada.
Este publicată în aproximativ cinci sute de publicaţii, dintre care peste două sute de reviste străine din străinătate, peste cincizeci de reviste din România, în publicaţii din diaspora iar unele scrieri au fost selectate pe bloguri de către fondatorii acestora pentru activităţi educaţionale în cadrul probelor de examene, concursuri sau la manifestări culturale, literare, istorice. Texte traduse în limbile engleză şi spaniolă au fost selectate de către unii specialişti, ca studiu la orele de limbă şi literatură spaniolă sau în cadrul unor activităţi didactice, culturale, religioase, din ţări aparţinând spaţiului hispanic şi Statelor Unite ale Americii :
- în opt reviste literare franceze din Franţa, nouă reviste de cultură italiene din Italia şi un ziar cultural italian, într-o revistă de literatură universitară din U.S.A., în cinci magazine literare din U.S.A., în International Literary Magazine & Academic Journal of English Literature, într-un magazin literar internaţional din Danemarca, într-o revistă de literatură din Marea Britanie şi una Internaţională de cultură din Belgia, în ziarul naţional albanez, în trei reviste de literatură internaţionale din India, într-o revistă internaţională de literatură din Bangladesh, într-un jurnal literar indian, în revista internaţională a scriitorilor din Insulele Caraibe, Trinidad, Tobago, în Agenţia Albaneză de Presă, în publicaţii internaţionale din Estonia, din Islanda , din Albania, şase din U.S.A. , într-o revistă de poezie din Vancouver, Canada & China, într-un jurnal de artă din Mauritius, într-o revistă literară Hawaiiană, într-o revistă literară şi într-un jurnal de ştiri din Republica Moldova.
- în reviste de cultură din diasporă: din Noua Zeelandă, din Irlanda, din U.S.A., din Canada, din Germania, din Franţa, Australia
- în peste treizeci de reviste de cultură şi ziare din România.
Poemele scriitoarei Cornelia Păun au fost traduse de personalităţi culturale din întreaga lume în: 50 de idiomuri franceză, germană, engleză, italiană, japoneză, rusă, arabă, portugheză, olandeză, suedeză, greacă, catalană, persană, turcă, polonă, letónă, cehă, maghiară, sârbă, búlgară, albaneză, slovenă, azeră, georgiană, aromână, chineză, indiană, ebraică, kurdă, urdu, macedoneană, coreană, vietnameză, malaeziană, în idiomul shana din Zimbabwe, etc. iar povestirile au fost traduse şi publicate în reviste de cultură sau de literatură străine în : spaniolă, arabă, franceză, engleză, rusă, italiană, greacă.
Cărți de specialitate publicate: A publicat primul “Manual al calității unei unități de învățământ” şi şase cărţi de specialitate: „Contribuții la cercetarea elastodinamică o mecanismelor roboţilor industriali ”, Teza de doctorat, Editura Universității Politehnice București, 1998, “Proiectul la discipline tehnice”, “Teste de Organe de mașini și mecanisme pentru Bacalaureat”, “Metoda jocurilor în învățământ”, “Contribuții la cercetarea elastodinamică o mecanismelor roboţilor industriali”, rezumatul tezei de doctorat, Editura Universității Politehnice București, 1998 şi peste două sute de articole de specialitate în ţară şi străinătate.
Literatură: A publicat cinci volume bilingve de proză scurtă la editura AL CHRIS "El cartero nunca más llama dos veces" o "Sueños ... sueños ... sueños" / "Poştaşul nu mai sună de două ori" sau "Visuri… visuri… visuri…" , “El laberinto de las enigmas”, “University Y Building”, “Η στροφή του" , 'El sueno transatlantico" și o carte de fabule; două cărți de jurnalism, DICȚIONARUL FABULIȘTILOR DIN ANTICHITATE PANĂ ASTĂZI, DE PE ÎNTREG GLOBUL și o ENCICLOPEDIE CU PERSONALITĂȚI LITERARE DIN ÎNTREAGA LUME în limbile spaniolă și engleză. CĂRȚI CU APRECIERI DESPRE CORNELIA PĂUN HEINZEL: 4 : RECEPTAREA OPEREI SCRIITOAREI CORNELIA PĂUN HEINZEL ÎN SPAȚIUL LITERAR EUROPEAN, TRANSATLANTIC ȘI ASIATIC DE CĂTRE EXEGEȚII STRĂINI DE VERIDIQUE LITERATO, EXEGEȚII HISPANICI DESPRE CREAȚIILE SCRIITOAREI CORNELIA PĂUN HEINZEL, ETC
Vezi toate articolele scrise de Cornelia PAUN →