Motto: Tatăl meu se credea ateu –
ce ironie!
Dar îl iubea pe Dumnezeu
fără să ştie!
Tată,
ai fost un mare mincinos.
Susţineai mereu că nu crezi în Dumnezeu,
dar de ce ai ascultat toată viaţa de El?
Îmi spuneai că spovedania n-are sens,
dar de ce îi ascultai şi-i sfătuiai
pe toţi cei ce veneau la dumneata?
Îmi spuneai că eşti bolnav de inimă,
dar cum poate fi bolnavă o inimă
care bate numai pentru
adevăr şi dreptate?
Îmi spuneai că nu există îngeri,
dar mai ştii când te-am surprins
în seara aceea
spălându-ţi aripile în lacrimi de iubire?
Îmi spuneai că Raiul nu există
şi te-ai dus să locuieşti în el.
Tată,
eşti un mare mincinos!
Eşti mincinosul meu preferat!
4 octombrie 2009
by