DRAPELUL NAȚIONAL – INIMA PATRIEI
*Drapelul Național este inima prin care circulă sângele eroilor patriei. – Maria Filipoiu
„Fără steag de cultură un popor e o gloată, nu o oaste.” – Nicolae Iorga
26 Iunie este Ziua Drapelului Național al României, proclamată la 20 Mai / 1998, prin Legea nr. 96.
Această zi este marcată de către autoritățile publice și instituțiile ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
Alături de stemă, sigiliu şi imn, Drapelul României este un simbol naţional, aşa cum prevede Constituţia României din 1991 modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. În forma actuală, Constituţia stabileşte, prin Articolul 12, că “drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”, potrivit www.cdep.ro şi www.constitutiaromaniei.ro
În decursul istoriei, drapelul patriei a suferit câteva modificări, după evenimentele istorice, marcante pentru poporul român.
Cronicarii istorici amintesc despre năzuința poporului în lupta pentru independență, necesitatea „de a pune steag românesc corăbiilor negustorești și oștirii”, pentru prima dată de către Alexandru Ghica Vodă – domnitorul Țării Românești (1824) Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben și roșu) , iar cel atribuit armatei era compus din trei (roșu, galben și albastru) și un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol național, cu cel puțin un deceniu înainte de a fi declarat oficial. Cea mai veche atestare documentară despre arborarea drapelului este 29 iulie 1839, pe muntele Pleșuva (Prahova-Comarnic)
În timpul revoluției de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii, în prima zi a victoriei revoluției burghezo-democratică (1848 – 1849), la 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.
La 1848, revoluționarii din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, cu lozinca: „Frăția”: „Dreptate – Frăție” – „stindard al libertății”, înscrisă pe el, aşa cum prezintă „Istoria României în date”.
O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles cum trebuiau făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că „stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind“.
În Adunarea populară de pe dealul Filaretului, București, în 15 iunie 1848, s-a celebrat începutul revoluției – „zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore – drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, potrivit site-ului www. presidency.ro.
– Tricolorul se impunea ca drapel național în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, (culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală), care a funcționat până în 1862 (venirea lui Carol I), când au fost schimbate benzile pe vertical, România aliniindu-se regulilor respectate de țările europene.
– Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul – roșu, galben și albastru – steagul național al tuturor românilor.
Cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect.
„În drapelul unei naţiuni flutură sufletul colectiv al neamului.” – Tudor Mușatescu
Pe lângă țara noastră mai existând alte trei țări europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal și vertical: Franța, Italia și Belgia.
La 3 iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a Constituţiei a hotărât reintroducerea stemei ţării pe tricolor, în legea fundamentală. Amendamentul propus de deputatul PSD, Gheorghe Emacu, a fost votat cu 13 voturi „pentru” şi o „abținere” fără o dezbatere prealabilă a membrilor Comisiei.
Prin adoptarea acestui amendament, alineatul 1 din Articolul 12 urma să fie reformulat astfel: „Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”.
*Omagiind Drapelul Național, cinstim Eroii Patriei. – Maria Filipoiu

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..