Imnuri de dragoste înălțând

dintre galbene file,

un punct al orizontului

mi s-a scurs între pupile

și, subțiat din adânc

până-ntr-un gând,

cum focul veșnic viu

din sufletul arzând,

prin starea de veghe

m-am desprins –

întrupând o vibrație

lină și plină de grație,

într-o lumină

mirifică,

în urma căreia

moartea se purifică,

străluminându-se

Ființa –

în unica respirație.

Și m-am lăsat sedus

de-un dor aromitor

să trasgresez Universul

prin nobilul Vid –

ca un zeu călător

în unicul zbor,

ca-ntr-un vis

rostit în ușor,

din ușor în ușor,

ingenuu și pur,

ancorând ancestral,

de la infinit – Multiversul.

Dar visul meu înțepeni

la un timp neguros,

și din tot mai sus

și din tot mai jos,

c-abia mai ating

unicul zbor,

EU

risipindu-mă

‘n Sine: prin Sine,

din tot mai ușor

în tot mai ușor.

Întrupat <<eu>> mai mult

prin Eu-L meu sunt –

ca-ntr-un mormânt,

cum întrupat este

unicul zbor către tine,

de la sânul materiei –

din Sine: prin Sine.

Din pricina cerului

ce mă-nalță la cer,

în timp ce speranței

în van mă disper,

până-n clipa târzie,

cea plină de grație –

ah, gingașule ochi

de senin și mister,

în jurul tău levitez

o lumină-vibrație,

din tot ce presimt

și simt că mai simt,

cu tot ceea ce sunt

și fi-voi de-Apoi,

când nu voi mai fi

din ceea ce-mi sunt!

Adevăr vă spun:

în adierea luminii –

ce subțiază neguros Universul,

având ochiul comun al realității

și simțul curat al dreptății –

n-am fost și nu voi fi nimic altceva,

decât un mișcător

<punct arhimedic> –

oglindind la infinit Multiversul,

iar în fața zeilor lumii și-ai cerului,

o re-născândă zare-a misterului.

Iubitor de-nțelepciune,

în existența de-Acum

pururi schimbătoare,

până când mâinile mele

vor fi trecut în uitare,

<eu> sunt < tu>,

asemenea lunii –

jumătate lumină,

jumătate-ntuneric,

pe veșnicul drum

al singularității.

Având mirajul

sufletelor călătoare,

născut la-ntâmplare,

la 8,31 min. de soare,

sunt pururi Aici

pe tărâmul Ființei,

întru adevărul ei,

din veșnic Acum,

antum și postum –

dincolo de moarte,

de dincolo de zei.

Numele este omul,

întrupat Univers –

în eonii timpului,

un destin de(s)-finit,

gândirea-gândind,

întrebare-ntrebând,

prin Sinea ființând –

în-spațiat metafizic,

împresurat din Sine

cum nobilul Spirit –

sunt adevărul unic,

până la Unu a-mărginit,

din triunghiul gândului,

EU – răsărind infinit.

Antum și postum –

înveșmântat în verbul pur,

un gând înflorit de gând,

arzând-sângerând

și smuls în destine

cu visul

abisul fără contur –

Eu însumi: Ființa:

întrebare și sens:

s u n t –

veșnic de-Acum

în Prae-(s)-ens,

cum nobilul Spirit,

antum și postum.

Dumitru Găleșanu

Rm. Vâlcea

Repere bio-bibliografice DUMITRU GĂLEȘANU

Născut la 05.12.1955; comuna TIA MARE, satul POTLOGENI, jud. OLT;

Starea civilă: căsătorit; 2 copii majori

Educaţia / formarea profesională: Studii preuniversitare: „Şcoala Generală cu clasele I-VIII Potlogeni”, din comuna Tia Mare, jud. Olt: perioada 1962/1970; „Şcoala Profesională de Chimie” – din Craiova, jud. Dolj: 1970/1973; Liceul Matematică – Fizică „Vasile Roaită” din Râmnicu Vâlcea (actual Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”) – Secţia reală: 1973/1979 (studiile liceale au fost întrerupte în perioada 26.06.1975/ 30.11.1976 pentru efectuarea serviciului militar, la U.M. 01898 Bucureşti – Otopeni, Subunitatea Protecţia Navigaţiei Aeriene – din cadrul Ministerul Apărării Naţionale); Studii universitare: UNIVERSITATEA „BABEŞ – BOLYAI”, Facultatea de Drept din Cluj – Napoca, profilul „Ştiinţe juridice”, perioada: 1981/1986. Studii postuniversitare: Cursuri Postuniversitare de perfecţionare cu durata de 1 an, la Facultatea de Drept, Universitatea „BABEŞ – BOLYAI” din CLUJ – NAPOCA, – specializarea „Drept civil – comercial”, perioada: 2003/2004; Masterat, Facultatea de Drept „SIMION BĂRNUŢIU”, Universitatea „LUCIAN BLAGA” din Sibiu – Specializarea „Instituţii de drept privat român”, durata – 4 semestre, perioada: 2004/2006.

Activitatea profesională: în prezent – judecător la Tribunalul Vâlcea;

Aria ocupaţională în domeniul creaţiei literar-artistice şi lucrări de specialitate juridică: Volumul de versuri „Emoţii în Multivers/ Emotions into Multiverse”, poeme/poems, ediţie bilingvă româno-engleză, publicat la Editura „Tracus Arte” din Bucureşti, anul 2010; Volumul de versuri „Pe corzile luminii/ Sulle stringhe di luce”, poeme/poemi, ediţie bilingvă româno-italiană, publicat la Editura „Tracus Arte” din Bucureşti, anul 2011; Volumul de versuri „Fugă spre roşu/ Fuggire verso il rosso”, poeme/poemi, ediţie bilingvă româno-italiană, sub tipar, la Editura „Tracus Arte” din Bucureşti, anul 2012; Studiu: „Protecţia şi promovarea relaţiei dintre părinţi şi copiii lor minori în lumina legislaţiei interne şi internaţionale”- prezentat la „1st International Congress on Foundational Research in Law and Philosophy of Law”, organizat la 28-29.05.2005, sub egida Universităţii „Spiru Haret” Bucureşti – Facultatea de Drept; „Răspunderea pentru încălcarea inviolabilităţii corespondenţei”, articol publicat în „Revista critică de drept şi de filosofia dreptului”, vol.2, nr.1-2, Martie, Iunie 2005, Editura „Cartea Universitară”, Bucureşti, 2005.

« Intrarea postbarbiană a poeziei româneşti în jocul liric şi abstract al conceptelor sineztetice s-a produs prin volumele Roşu vertical, 11 Elegii sau Laus Ptolemaei, ale lui Nichita Stănescu, mai ales prin Roşu vertical, conţinând poeme antidogmatice şi antiproletare, astăzi de neînţeles că n-au fost înţelese astfel la vremea respectivă (v. Focul şi gheaţa).

Dumitru Găleşanu intră şi el in zona hiperboreană a discursului aporetic, fie dinspre filosofia ştiinţelor (Hegel, Heidegger, Einstein etc.), fie dinspre aceea a presocraticilor (Heraclit din Efes, Parmenide etc.), ca la Nichita, într-o încercare prometeică, de sorginte eminesciană de a capta şi desfăşura principiul muzică, simfonic, al Creaţiei, al Genezei, precum şi elementele infinitezimale care contribuie la edificarea cosmogonică a universului ceresc şi subceresc, a codului său misterios: « Din nevoia unei gândiri libere,/ mi-am reprimat/ foamea şi setea/ din sine induse/ sub forma a-toate/ p r e z e n ţ e i…/ Iisuse… »

Poetul Dumitru Găleşanu e un nume care se înscrie, fără complexe, în poezia modernă şi supramodernă contemporană. » M.N. RUSU

« Forma poemelor lui Dumitru Găleşanu este originală şi sugestivă, inspirând stări lirico-meditative unice. Unele dintre aceste forme exprimă arcuirea eului către înălţimile cerului, altele reprezintă rădăcinile sufletului transportând sevele fiinţei, altele sunt scări ce urcă spre o patrie celestă sau coboară spre imperiul tanatic al întunecimilor simţirii. Cu certitudine, prin îmbinarea versurilor în forme speciale, se aduce un plus de valoare expresivităţii ideatice per-ansamblu, fiind noi pretexte pentru amplificarea tensiunii lirice şi producerii fulguraţiei. »  Gheorghe A. Stroia – Forme şi culori în Fugă spre roşu/ Fuggire verso il rosso de Dumitru Găleşanu

by

Referinţă Bibliografică

DUMITRU GĂLEȘANU: AUTOPORTRET (ANTE*METAFIZICA, Ed. EIKON; Cluj-Napoca, 2015)/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 16 iunie 2015