Cu aceeași literă
se scrie
lumina numelui Tău,
al nenăscutelor stele,
și al meu.
Este lumina
care urcă prin întunericul
din tulpina
florilor.
(Tu, cântec
al cântecelor mele…!)
Ieri,
Pasărea
m-a dus deasupra norilor.
Erau precum o carte,
deschisă deasupra de apus,
din care să citească Dumnezeu.
De unde atâtea nume
ai găsit
să dai în parte,
fiecărui nor?
Oare nu e păcat strigător către cer
că Iubirea
o citim numai de jos în sus,
cu litere de aur,
dar numai pe cotor?
Din toți fiii cerului
nu cunoaștem
măcar un singur nume de nor!
29 iulie 2015
DUMITRU ICHIM
Kitchener, Ontario