PATRIE ROMÂNĂ!

1. Într-o ţară aşa de frumoasă, cu un trecut aşa de glorios, în mijlocul unui popor atât de deştept, cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie şi cum să nu-ţi ridici fruntea, ca falnicii strămoşi de odinioară, mândru că poţi spune: „Sunt român!” (Alexandru Vlahuţă – România pitorească)

2. Patria este poporul, nu tagma jefuitorilor(Tudor Vladimirescu – Citatepedia. ro))

3. Care e mai mândră decât tine între toate ţările semănate de Domnul pe pământ? Care alta se împodobeşte în zilele de vară cu flori mai frumoase, cu grâne mai bogate?

Verzi sunt dealurile tale, frumoase pădurile şi dumbrăvile spânzurate de coastele dealurilor, limpede şi senin cerul tău; munţii se înalţă trufaşi în văzduh; râurile, ca brâie pestriţe, ocolesc câmpurile; nopţile tale încântă auzul, ziua farmecă văzutul… Pentru ce zâmbetul tău e aşa de amar, mândra mea ţară?…

(Alecu Russo – Câtarea României)

Patrie Română, preamăreşte-ţi fiii,

Cei ce s-au jertfit, prin sacru legământ!

Mamele vor plânge veşnic toţi vitejii,

Vor plânge şi-n ceruri, nu doar pe pământ.

Patrie Română, adună pe ai tăi copii,

Florile de aur, strânge toţi Românii,

În vatra străbună, să fim mereu uniţi,

Să trăim în pace, precum bunii fraţi!

Patrie Română, ţara mea frumoasă,

Tu, care prin veacuri ai fost urgisită,

Ia puteri din ceruri, ca să înflorească,

Glia ta cea verde, în veci de veci unită!

Patrie Română, ridică-te, apără-ţi poporul!

Dă-i puteri ţărânii, să-nflorească toată

Şi-n valuri de aur să se mişte-ogorul,

Ţara noastră dragă, fie-mbelşugată!