In memoriam lui ADRIAN ZAHARIA,
soțul prietenei mele, poeta Mioara Zaharia
Un tânăr marinar cu ochi de Dunăre albastră,
Plutea la cârma navei, cu suflet ars de dor,
„Oh! De-aș ajunge-odată la căsuța noastră
Mi-e dor de copilași și de măicuța lor”.
Orbit de frumusețea Dunării strălucitoare,
Privea atent în valuri, și-n necuprinsa zare,
Să scape de pericol la înaltele Cazane,
Să se întoarcă iarăși la casa primitoare.
Ce tare-i bate inima, gata să se înfioare,
Când salută tricolorul, trecând, alte vapoare
Și el răspunde vesel cu sunet de sirene,
Mândru că își servește țara și capătă putere.
Se lasă cețuri grele peste Dunăre în jos
Și parcă ninge alb pe fluviu-ntunecos,
Adi simte că-ngheață, că-i piere răsuflarea,
Pe-un colț de cer albastru o vede pe Mioara.
„Poate așa ni-e soarta, să trecem prin viață
Cu inima-iubire și -n ochi numai speranță
Iar sufletul ni-l duce departe un înger păzitor
Pe Câmpiile Elizee, topit de un imens dor.”
Ecaterina Chifu
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..