ECOU DE VERS
Se strânge un mileniu într-un poem
în zorile luminilor celeste
și magii vor aduce altă veste
ce se va naște-n noul Bethleem.
Beznele se agită-n agonie
și se cutremură prin văzduh versul,
vibrația cuprinde universul
când blândă te reverși, melancolie…
De vor veni spre noi zile mai faste
și miturile-or zămisli noi stele,
din haosul cu cenușii perdele
aprinde cerul luminițe-albastre.
Din candele va lumina abisul
și noaptea tot mai albă o să fie,
în Carul Mare sfinții or să vie
când Lira o să-încânte Paradisul…
Se strânge un mileniu într-un poem
din foc de aur cald vine lumină,
ecoul unui vers o să revină,
rămâne clipa…adevăr suprem!


