ÎNSERARE Pe drum de colb ce macină lumină în asfințitul vinețiu de soare, atunci când umbra crește în răcoare te caut printre roze ce suspină… În pânze de…

MÂNGÂIERE Am obosit ducând în spate timpul, cărarea mi se pare mai abruptă, vibrează-un clopot surd cu limba scurtă și vântură ciulini ce-aleargă câmpul. Vag,un ogeac își vălurește…

BUCHETUL PRIMĂVERII E primăvară,un sărut de soare a înverzit arborii amorțiți, cete de ghiocei îndrăgostiți îmbrățișează crânguri zâmbitoare. Natura se trezește din visare, mugurii adormiți reînfloresc revine și…

ALFABETUL TĂCERII Să nu mă-ntrebi dacă îmi este dor, îți voi răspunde numai cu tăcere, privește-mi, doar, tristețea ochilor și-ai să găsești răspunsul în durere. Păstrează-mă o clipă-n…

INEFABIL O stea s-a convertit la strălucire în noaptea-abajur ce o împresoară, e neclintită în nedumerire cum poate o lumină… să te doară? Și singuratică pășind eterul cu…

LUMINA ZORILOR Și de va fi să-mi iasă-n cale lumina zorilor cu rouă, am să o iau cu mine-n vale să o aduc în dar și vouă, celor…

RECURS LA NEMURIRE Din univers venim pe căi terestre cu un destin vremelnic, fiecare, îl hotărăsc ascunse ursitoare și-n frunte va rămâne veșnic zestre. Lumini se-aprind în dimineți…

Dacă salcia leagănă în ramuri legenda oglindirii ei și a cerului doar în ape,va rămâne, totuși, simbolul renașterii și continuității vieții. Blestemul veacurilor de a nu ridica fruntea…

INSOLENȚE Când te va căuta trecutul, nu răspunde, nimic nu poate să-ți mai dea răspunsul, doar violetul măcinând apusul poate-ți va ști trăirile flămânde… Lasă fiorii dulci să…

AȘTEPTĂRI DIN ECOU Sub colbul așternut de vechi răstimpuri lumina își frământă răsăritul, semințele visează germinatul în jocul pasiunilor și ritmuri. Singurătățile-au pășit cărarea, lungi umbre vor deschide…

SĂRUT-MÂNA, FEMEIE! Sărut-mâna, mamă, soție, iubită, soră! Corul serafic al primăverii ne atinge cugetul, inima într-un dor perpetuu către frumusețe, tandrețe, salvarea lumii și întoarcerea ei la clipa…

SEDUCȚIA SPERANȚEI Trăim intens a timpului balansuri când toamna plânge focul viu al verii, sau ierni care au stins albul tăcerii în ritmul jocului din anotimpuri. Eterice semnale…

TINEREȚEA VEACULUI… Prin veacuri vor privi semeți gorunii la orizont,să-ntâmpine lumina, în toamne care își topesc rugina sau primăveri când înfloresc salcâmii. Frunze zglobii așteaptă-mbrățișarea zefirului în dimineți…

Misterul Constantin Brâncuși este legat de rădăcinile creației și acumulările anonime stilizate în simplitatea dusă pe treptele universului. Îi datorăm o enormă recunoștință! REFLEXIE BRÂNCUȘIANĂ În satul care…

VINDECĂRI LIRICE În liniștea eterului, amurgul stinge încet luminile din patimi, prin univers planetele sunt lacrimi pe care le mai varsă Demiurgul. Cad stelele în ruguri de poezie…

DORUL TĂCERII Dă-mi mâna ta, te rog, în noaptea asta chiar dacă universul ne desparte, singurătăți mă năpădesc deșarte, tristețile au ferecat fereastra. Sub preșuri se ascund șerpii…

IDENTITĂȚI Încep să mă topesc chiar dacă-i iarnă în strop de anotimp ce-i încă rece, furtuna doar în gânduri se petrece fulgi de melancolii încep să cearnă. Sunt…

MI-E DOR! Te mai doresc dar anii grei, satule, nu mă lasă, deși-mi șoptesc bătrânii tei să mă întorc acasă… Să ne privim încă o dat să-i văd…

STRĂFULGERARE (Poezie dedicată poetului neamului Mihai Eminescu) Deodată s-a făcut noaptea senină și-a coborât pe româneasca vatră LUCEAFĂRUL… și fulgerând in piatră a dat și SFINXUL din Carpați…

AMINTIRI UITATE Ce dacă anii tinereții zboară și s-au pierdut pe căile oculte, ne rămân amintirile uitate în anotimpuri fără primăvară. De unde vii,spre ce meleaguri pleci, rămâne…

SECUNDA SUVERANĂ Bat clopote în poarta mânăstirii, vibrează toaca chemând la vecernii, candele ard corolele luminii la sacra slujbă-n noaptea mântuirii. De ce mă mai întrebi despre iubire…

ADEVĂR SUPREM Se strânge un mileniu într-un poem în zorile luminilor celeste și magii vor aduce altă veste ce se va naște-n noul Bethleem. Beznele se agită-n agonie…

JOCUL STELELOR Ninge iar lin în seri albe de vise cu dalbe flori de geruri încrustate, din spume cenușii de nori lăsate când porțile de bolți sunt toate-închise……

VIN MAGII! Pier clipele în ceața depărtării și se ascund în neguri reci,perene, albastrele iluzii pământene tot rătăcesc prin templele uitării. Mânii de zei la marginile zării renasc…

PERIPLU Bat ritmurile-n prag de anotimpuri pomi desfrunziți ce gârbovesc în ceață, cristale de argint se prind pe față, stelele cad,se-afundă în abisuri. Coboară frigul aspru printre maluri…

VIN MAGII! Pier clipele în ceața depărtării și se ascund în neguri reci,perene, albastrele iluzii pământene tot rătăcesc prin templele uitării. Mânii de zei la marginile zării renasc…

ETERNITĂȚI DE-O CLIPĂ… (Sonet) Eternitate,te-ai născut din HAOS și- ai luat cu tine numai infinitul, trecut-ai orizontul ori zenitul, genunile din veșnicul repaos… În depărtări cu raza de…

POVESTE ALBĂ E dusă toamna,tot mai suri sunt pomii, cenușa verii s-a mutat pe boltă, pădurea nudă, tristă, se revoltă, iar din răsură au rămas doar spinii. Învolburate…

OAMENI ȘI ÎNGERI Lumina zilei palidă se frânge în orizontul cenușiu și rece, aripa înserării se petrece peste apusul răscolit de sânge. În jur se lasă noaptea de…

RISIPA CLIPEI Fragilă clipă…atingi înșelătoare aluneci,faci din viață o risipă, în urma ta așteaptă altă clipă calea potecilor rătăcitoare. Cărări pe care nimeni nu le vede le vei…

DINCOLO DE IARNĂ… Dormea pământul într-o brazdă rece cu fruntea așezată-n poala iernii, timpul fugea de veșnicia vremii ascuns în anotimpul care trece. Tabloul trist al toamnelor pierdute…

CIRCUMSTANȚIALE DE TOAMNĂ De pe creste se prăvale pânza de lumini posacă, Zâna toamnelor se joacă tulburând tot ce-are-n cale. Verdele se ofilește, arămiul prin pădure în nuanțe…

Misterul Constantin Brâncuși este legat de rădăcinile creației și acumulările anonime stilizate în simplitatea dusă pe treptele universului. Îi datorăm o enormă recunoștință! REFLEXIE BRÂNCUȘIANĂ În satul care…

APUS VIOLET Se încruntă cerul în arșița zilei o fâșie-albastră din el se desface, nori grei vor să ude asprimea argilei orizontul arde violet… și tace. Aleargă și…

INFINITURI Ceasornic strecurat în infinituri ce bați secunda vieților terestre aduci printre albastrele ferestre speranțele iubirilor din mituri… Și traversând cu anotimpuri sumbre interminabilele spații sure, vei sfărâma…

OFRANDA MERELOR Planeta s-a încins în vara asta aprinsă de fantoma ucigașă ce-a presărat peste eter cenușă și a adus pământului năpasta. E toamnă grea cu zile răzvrătite,…

REFLEXE AUTUMNALE Toamna a mușcat flămândă verdele crud al pădurii alungând și cântătorii, a rămas tăcerea surdă. Orizontul se pălește, ofiliți trag ca să moară trandafiri căzuți pe…

CONSEMNUL INSOMNIEI Plângea sinistru-o cucuvea obscură la marginea de foc a dimineții, suspinul ei prin cenușiul ceții părea o condamnare-a vieții…dură. Discret un violet se desfășoară și negre…

RĂZVRĂTIRI Pârjolul a topit vara mai iute iar teii-au ruginit frunza devreme și a venit de-odat,fără să-o cheme tristețea toamnei, cu umbrele mute. Zburdau și fluturii spre paradisuri…

ISPITA FRUNZEI Au obosit pădurile de vară arșița s-a dezlănțuit zăludă, și speriată frunza,tot mai rară, din calea ei grăbește să se-ascundă. Uitate ramuri seci, nedumerite, se-ntreabă curioase…

MIRACOLE E vară, dar se schimbă anotimpul, speranța verde și-a pierdut culoarea și pentru că nu s-a îndreptat eroarea, rămâne palid, fără spice câmpul. S-a încurcat în calendar…