Vom ajunge pământ de-alte umbre călcat,
de-alte umbre privit,umezit, frământat,
de-alte umbre întins pe-o felie de drum.
Vom ajunge pământ chiar de suntem acum
flăcări albe de gând care-n mers ard mocnit
sau intens pentru-orice val de noimă trăit.
Vom ajunge pământ de avem sau n-avem
cuiburi mari, prunci cuminți, fir de aur în ghem,
râs senin, hohotit sau pe chip doar schițat.
Vom ajunge-n pământ și sărac și bogat,
și-ndrăzneț și timid, și-adorat și hulit,
și cel mai ne-nvățat dar și cel mai școlit.
Ce rămâne din noi? O-amintire și-atât…
Vom ajunge pământ și frumos și urât
Prețuiți-l pe-acum, puneți vară în gând!
Pe sărite plecăm, nu când vrem, nu pe rând…
Aura Popa, 13.02.2016


