Prof.dr. Gina Agapie, secretar al Filialei Buzău a Ligii Scriitorilor, cadru didactic la Școala Gimnazială „Mircea T. Bădulescu” Buzău, ne uimește de fiecare dată cu publicarea unui volum inedit, fie în versuri, fie în proză, subiectele abordate fiind bine documentate și argumentate. De această dată ne poartă „pe șantierul sfinților” să descopere izvoarele biblice și patristice ale imaginii sfinte.
Volumul „VĂZDUHUL ZUGRAVULUI DE SUBȚIRE” are la bază o lucrare științifică despre icoană, scrisă de doamna Gina Agapie acum câțiva ani, rămasă într-un „sertar” – fișier al calculatorului – căreia i-a venit momentul să fie revizuită și publicată.
În prima parte, autoarea pornește de la ideea (presupunerea) că a avut bucuria de a intra în posesia jurnalului scris de un pictor iconar și prezintă din însemnările acestuia cu referire la pregătirea pereților care vor purta fresca pe care se pictează, dar și compoziția, natura materialelor, calitatea lor și alte elemente specifice, potrivit „Erminiei”. De asemenea, sunt prezentate elemente specifice tehnicii picturii de fresce, metode, tipuri de pigmenți, modele de icoane folosite de iconar, care să deschidă „o fereastră către absolut”, artistul plastic fiind considerat „un instrument prin care se ajunge la o formă de dialog cu divinitatea”.
Prezentarea momentelor din viața iconarului și condițiile care trebuie îndeplinite sunt atent analizate de autoare, care precizează că „zugravul de subțire Îl coboară pe Dumnezeu în tiparele minții omenești și Îl urcă pe iconofil până la cer, prin reprezentările sale iconice, obligând credinciosul să creadă, să își depășească limitele…”
Frumoasele povestiri (cele 13), extrase din textele apocrife, regăsite în tradiția orală sau în imaginația autoarei, sunt pline de tâlc, de învățăminte, atât pentru copii, cât și pentru adulți.
Ce-a de-a doua parte a volumului, „Însemnările iconarului”, este rodul cercetării autoarei, informațiile prezentate fiind bine argumentate, notele de subsol, prezente pe aproape fiecare pagină, fiind o dovadă a studiului autoarei privind icoanele de cult, icoanele făcătoare de minuni și cele utilizate în pelerinaje, o atenție deosebită acordând „misterioaselor icoane nefăcute de mână”, izvoarelor biblice ale imaginii sfinte și izvoarelor patristice.
Un capitol aparte este rezervat reprezentărilor cu tipuri iconografice ale Mântuitorului, cu icoanele Maicii Domnului, ale Sfintei Treimi și alte reprezentări ale unui aspect exterior, ale unei minuni, sau evenimente din perioada întrupată a Mântuitorului.
Volumul se remarcă și prin faptul că are un „Dicționar de culori, de materiale și de tehnici”, cu detalii importante privind obținerea și folosirea lor pe diferite suporturi.
Citind această carte mi-am amintit de „Școala zugravilor de subțire”, înființată de Episcopul Chesarie al Buzăului, al cărei director a fost Nicolae Teodorescu, din prima promoție făcând parte Gheorghe Tattarescu, dar și de școala „Începuturi de zugrăvire” înființată la Iași, în aceeași perioadă, de către Gheorghe Asachi, la Gimnaziul Vasilian pe lângă Mănăstirea „Trei Ierarhi”. Și aceasta pentru că autoarea utilizează informații preluate din documente publicate în acea perioadă și chiar mai înainte.
Elena Căpățînă, Buzău


