Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Eugen Serea – Dumbrava

Eugen Serea – Dumbrava

Eugen Serea
Dumbrava

Adie vântul verii și răcorește blând
Și trupuri de țărână și minți înfierbântate,
Iluziile noastre au putrezit pe rând
În cimitirul urii adânc înmormântate…

Plutește peste Fire o pace ca de Rai,
Foșnesc copacii verde, cu freamăt de izvoare,
Țesut cu fir de aur e preoțescul strai
Al florilor ce poartă cădelnițe de Soare…

Prin iarba tremurândă a presimțire rea
Tresare gândul morții-n străfulgerări de vină,
Ciocanul Vieții bate pe coasa Lumii, grea,
Chemare la Vecernii în toaca de Lumină…

Când păsările-și pleacă privirea din senin
Sub binecuvântarea Cerescului Părinte
Văd cum se varsă cupa de fiere și venin
În inimă de piatră din pustiită minte…

Și clopotul de Taină al bolții de safir
Reverberează-n suflet minunea din icoane,
Îngenuncheat sub Cruce, Întâiul Patrafir,
Rup lacrimii zăgazul de spini și de piroane…

( vol. Vecernie)

Facebooktwitterby feather