Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Eugen Serea – E noapte iar

Eugen Serea – E noapte iar

Eugen Serea
E noapte iar

E noapte iar…Făptura se-odihnește
De zbatere, de patimă și vină
În solz de om, de șarpe sau de pește…
Sunt treaz ori nu? Aud cum barba crește
Și celor morți, ce sunt sau nu Lumină…

E-o liniște de început de sfere
Când, încă goi, erau în germinare
Fractalii vii ai Razei…Ce mistere
Ascunde rațiunii efemere
Un somn cu vise: monștri sau tipare?

Zăpada ocrotește sub hlamidă
Nebănuite existențiale:
Un fluture ce nu a fost omidă,
O cruce cu efect de piramidă,
Un orb din stirpe vechi, imperiale…

Și suflă șoaptă rece, siderală,
Tăind auz, și văz, și răsuflare…
Trezindu-se din Taina vesperală,
Lycani flâmânzi, cu ură viscerală,
Adulmecă spre Luna albă, mare.

Și suie lin, a rugă isihastă
A fum ce evadează din cățuie
Un cor sublim, de foame pură, castă:
Și rostuire sfântă, și năpastă,
Inima mea, aprinsă cetățuie…

marți, 12 ianuarie 2021
Poeme și poezii 2020-2021

Facebooktwitterby feather