Eugen Serea
Să fii poet
Să fii poet nu-i lucru oarecare,
E-o secetă, o frângere, o stare…
„E un păcat nespovedit” sar unii
„De-a fi, cumva, întocmai ca nebunii:
Nemulțumit de Lume și de sine,
Căutător de ape cristaline
Prin smârcul Universului palpabil
Cu nuielușa gândului mirabil!”
Să fii poet e-o nerozie, totuși,
Urzicile îți par magnifici lotuși,
Îți amintești, din mers, străvechea Artă
De-a omorî, tăcut, slava deșartă,
Vânezi dragoni (sau mori de vânt, totuna)
Prin Soare orb, când surdă este Luna,
Salvând prințese, poate provizoriu,
Din turn înalt de fildeș iluzoriu.
Să fii poet, ce nobilă menire:
Tu glăsuiești pentru întreaga Fire!
Ești jertfă pe altarul heruvimic
Din Templele Cuvântului Treimic,
Deși văzut, întreg rămâi o taină,
Lumina te-nfășoară ca o haină,
Calci pe pământ, dar știi să mergi pe ape,
Divinul în umanul tău încape!
Să fii poet, paradoxală stigmă,
Deschisă carte, tragică enigmă,
Inițiat misterelor eterne
Și prooroc uitării care cerne,
Bun exorcist ascunselor tenebre,
Biet anonim în somități celebre,
Orfanul recunoașterii postume,
Dar spărgător de ghețuri și cutume.
Să fii poet, amară ironie
A Vieții ucigând pe cel ce știe,
A Morții ocrotind pe cel ce spune
Sub scut de diamant și de cărbune,
Anomalie sacră, zic alunii,
Sau erezie sfântă, cred imunii
La morbul Cunoștinței, oul orfic
Eliberând un Șarpe metamorfic.
Să fii poet, să preamărești Frumosul,
Înfiorând, în cimitire, osul,
Egalizând palate și bordeie…
Dă-mi, sepie, cerneluri în condeie,
Ca-n aule să reînvețe-a plânge,
Adulmecând triadele din sânge,
Sărind peste cascade, ca somonii,
Spre cauza lor ultimă, afonii!
Să fii poet nu-i pură întâmplare,
Ci muzică de sfere, ce tresare
În rugi, litanii, rituri, incantații,
Apologii, asceze și libații,
Pe demoni dezlegându-i de arsură,
Pe oameni de prostie și de ură!
Gol, răstignit pe crucea grea a Fricii,
Să-nveți să zboare-n beznă licuricii…
sâmbătă, 31 iulie 2021
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..