Dumnezeu, când te-a creat,
Într-un trup te-a îmbrăcat,
Te-a-nzestrat ca pe-o mașină
Cu-accelerație și frână,
Cu o inimă motor
Să-ți fie de ajutor,
Și de urci, și de cobori,
Să poți suporta fiori…
Ți-a dat minte să-nțelegi
Și cum trebuie s-alegi
Ce e bun în lumea asta,
Să nu zici: cu asta, basta!
Și tu, dragă, ce-ai făcut?
Trupul ți l-ai prefăcut
Într-un bun de exploatare:
Două mâini, două picioare,
Fără punct de depanare.
Doar când simți că nu mai merge,
Pui pe altul să alerge,
Dacă ai copii, nepoți
Și tu simți că nu mai poți…
Toată viața ce-ai făcut?
Trupul ți l-ai juguit…
Ai strâns bani, ai strâns avere,
Și-ai ajuns fără putere.
N-a vrut viața să te-asculte,
Ai să-mi spui, ți-a dat prea multe
Sarcini, pentru ani puțini,
Până-ncepi să te clatini.
Nu crezi că ar fi mai bine
Să te îngrijești de tine,
Până încă se mai poate
Să dea bune rezultate
Cel ce-ți e „depanator”
Pentru trup costisitor?
Fără dinți ți-ai lăsat gura,
De nu-ți merge mușcătura,
Că la masă stai un an
Că să poți mânca copan,
Ori îl dai nemestecat
În acidul din stomac…
Ești propriul exploatator,
Cu final surprinzător
Dacă nu întorci macazul
Să ți se rezolve cazul…
Ia aminte de la mine,
Mai fă-ți timp și pentru tine!
N-are nimeni timp să-ți dea,
Chiar de ești tu beizadea…
Drămuiește-ți singur timpul,
Altfel vei pierde răstimpul…
Și-or să plângă după tine
Cei ce ți-au dorit doar bine.

7 oct. 2022, Vernești, Buzău, România-Georgeta Tudor

by

Referinţă Bibliografică

EXPLOATARE/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 13 octombrie 2022