Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » EDITORIAL » Galina MARTEA: Independența basarabeană și procesul democratic – treizeci de ani în agonie

Galina MARTEA: Independența basarabeană și procesul democratic – treizeci de ani în agonie

 

Cu treizeci de ani în urmă poporul român basarabean și-a dorit foarte mult să instaureze în cadrul propriei țări fenomenul democrației și al unei conviețuiri civilizate. Cu treizeci de ani în urmă poporul român basarabean a avut deplina încredere în faptul că în sfârșit este obținută acea libertate socială de care are nevoie fiecare om din astă lume. S-a dorit, s-a crezut, s-a obținut acea libertate și suveranitate, însă, în timp, realitatea s-a dovedit a fi cu totul alta, de altă natură – fiind nespus de dură, dureroasă și nefericită. În cele din urmă, s-a dovedit că fenomenul democrației este o formă de organizare și de conducere greu de realizat în societatea moldavă.

Dacă unele țări din fostul lagăr comunist, precum țările baltice și prin inteligența lor, au reușit pe parcursul acestor trei decenii să obțină ceea ce și-au dorit și ceea ce și-au propus din start după destrămarea imperiului sovietic, atunci R.Moldova (stat independent de după anii’ 91) nu a izbutit nici pe aproape să se încadreze în limitele obiectivelor dorite de către popor. De-a lungul timpului s-a promovat o cultura politică de tip haotic și nespus de incompetentă în administrare, într-un final instaurându-se în cadrul țării o stare reală de dezordine totală, de haos și, nemijlocit, de atitudine nesatisfăcătoare a individului față de propria colectivitate. Însă ca să nu generalizăm, această nepăsare cu accent pe „atitudinea nesatisfăcătoare și intolerabilă a individului față de propria colectivitate” a fost specifică pentru clasa de guvernare și politică. Prin respectiva stare de dezorganizare și ignoranță din partea clasei politice și de guvernare, în cele din urmă țara s-a pomenit în pragul unei crize sociale fără precedent. Cu precădere, după anii 2000 în societatea moldavă a fost neglijată în cel mai real mod libertatea de voință a concetățeanului, drepturile civile umilite, egalitatea omului în fața legii a lipsit integral, fiind imuni la ilegalități și infracțiuni doar cei din clasa politică și de guvernare. Iar dacă să ne referim la componenta democrație, atunci noțiunea respectivă este lipsită complet de valori fundamentale. Drept constatare, în modelul de democrație moldovenească, realizat pe parcursul celor treizeci de ani de independență, a lipsit esențialul și anume: fenomenul de conștiință națională, de conștiință politică și de moralitate umană din partea clasei politice și de guvernare, respectivele reliefând vizibil mentalitatea primitivă și comportamentul dominant al omului putere. Prin acțiunea comportamentului dominant și nespus de obraznic al clasei politice s-au produs acele procese care au motivat constant nelegiuirile și crimele la nivel de stat, firește, prin nerespectarea obligațiunilor morale și funcționale, acestea însumând în sine fenomenul corupției, manifestare care s-a răsfrânt numai și numai în detrimentul întregii societăți. Nelegiuirile provocate de către clasa politică și de guvernare au cuprins în sine fapte ce contravin legilor juridice, astfel dându-se naștere unui proces de „corupție imună/legală”, inechitate și injustiție socială, dar cel mai grav, inegalitatea cetățenilor în fața legii. Deci, dacă să privim lucrurile cu atenție, atunci se înțelege de la sine cât de grav a fost afectat și umilit cetățeanul acestei comunități timp de trei decenii de la independență, iar dacă să ne referim la dreptul civil atunci lucrurile devin și mai tragice. În prim plan a fost ignorat dreptul civil al omului la o jurisprudență democratică, organele de drept fiind cel mai nesigur domeniu al societății. Realitatea și faptele respective demonstrează în nenumărate rânduri că deciziile judecătorești au fost realizate în baza veniturilor bănești, adică cine oferă mai mulți bani în formă de mită acela și câștigă procesul. După o astfel de abordare a lucrurilor, în consecință a suferit o armată întreagă de oameni care a fost implicată în procese de judecată civilă, penală etc; evident că în acest joc au fost prezenți cetățeni cu deplină dreptate, însă fără bani și fără ocrotire judiciară și socială corectă, rezultatele pozitive fiind în majoritatea cazurilor de partea celor cu bani – faptele reale de-a lungul anilor au demonstrat acest lucru. În așa mod, statul moldav a existat și, din păcate, mai continuă să existe încă în baza unei democrații nespus de fragile și, respectiv, a unui sistem judiciar destul de corupt, deoarece sindromul în cauză este înzestrat cu o mare și adâncă putere de rezistență.

Societatea moldavă a fost și este încă foarte bine cunoscută în plan mondial la capitolul „statul cu o democrație fragilă”, nemijlocit, „țara cu cea mai înaltă rată a corupției, nedreptăților și inechităților sociale”. Sunt cunoscute acțiunile din acești ani, cel mai vizibil la capitolele violență și crime, trafic de ființe umane, sărăcie și degradare socială la nivel înspăimântător, democrație imitată etc.; însă nu au fost evidente acele lucruri care ar fi trebuit să contribuie pozitiv la înlăturarea tuturor nelegiuirilor instaurate în cadrul țării și anume: punerea pe picioare a unui model de existență civilizată, în mod aparte, instituirea un sistem democratic și transparent în administrare și coabitare socială. La ziua de azi speranța pentru o viață mai bună se întrevede odată cu venirea la putere a noului președinte de țară Maia Sandu (alegerile prezidențiale din 15 noiembrie 2020), personalitate pro-europeană care pledează pentru corectitudine, bunăstare socială, egalitate între cetățeni, stat incoruptibil și democratic. Însă, ca dovadă, pagina tristă a acestor treizeci de ani de independență va rămâne în istorie, iar cele mai problematice aspecte vizând: libertatea de exprimare, de insecuritate și neprotecție socială a cetățeanului; modelul de comunicare din partea clasei politice în scopul de a intimida și dezinforma constant masele, acestea existând cu sentimentul de frică și supunere, lipsa curajului de a protesta împotriva nedreptăților sociale sau contra procesului populist nedemocratic; migrațiunea forțată în afara țării din cauza lipsei locurilor de muncă și a veniturilor financiare foarte mici, cetățenii apți de muncă emigrând în masă; corupția și hoția care a distrus, sărăcit și vandalizat statul până în talpă; cât și despre multe altele. Ca urmare, totul denotă faptul cât de nedemocratică a fost societatea moldavă în toți acești treizeci de ani de independență statală.

La ziua de azi poporul îndură consecințele dezastruoase ale acestor treizeci de ani –   poziție economică, socială și politică catastrofală; existența cetățenilor împânzită în totalitate de o sărăcie și degradare socială halucinantă, cuprinsă în plasele corupției și a celor grupări criminale care au dezvoltat și instaurat în stat o putere dominantă ce au pus stăpânire pe sistemul financiar (urmează de a obține reîntoarcerea miliardului de dolari furat și nu numai), cât și o influență specială exercitată asupra întregii societăți; puterea politică și socială deținută încă de persoane care știu cum să manipuleze societatea prin cele mai murdare, populiste și periculoase mijloace de propagandă, scopul principal fiind de a influența cât mai negativ opinia publică prin mass-media sau prin diverse metode persuasive; societatea arhiplină de oamenii puterii din modelul oligarhiei, a corupției, a crimei organizate, a intransparenței, a unei lumi frauduloase unde totul se bazează pe rea-credință și înșelăciune; sistem judiciar nespus de coruptibil; etc. Însă un lucru este pozitiv, lumea începe să înțeleagă cu mult mai bine procesele ce decurg în societate, reapare încrederea în clasa de guvernare, schimbarea având o altă direcție, românii basarabeni sperând cu adevărat la o nouă viață și un nou început pentru a restabili demnitatea poporului, pentru a contura o cultură decentă în dezvoltarea zilei de azi și de mâine. Ca urmare, numai prin asemenea deziderate va funcționa și fenomenul democrației, care, cu certitudine, se va încadra în cel mai decent mod în valorificarea identitară a poporului român basarabean și a societății moldave, în conviețuirea și relația umană dintre puterea statală, om, societate. Deci, cum s-a pronunțat președinta Maia Sandu, la festivitatea de aniversare a treizeci de ani de la independență, 27 august 2021: schimbarea în bine este posibilă”, iar guvernanții trebuie să fie „în slujba poporului”… „statul „trebuie reconstruit pe baze democratice și incluzive”.

 

Galina MARTEA

Facebooktwitterby feather