Motto:
„lumină lină, luminie,
lumină nemailuminând,
lumina nu-i decât orbia
ce leagă cerul de pământ.”
Ioan Alexandru
Stăpâne iată unde am ajuns
cu mâzga vremii rătăcind prin oase
plini de mirări ce ochii ne-au străpuns
orbindu-ne pe-un drum podit cu coase
dar eram orbi deja o ştii mai bine
căci ne-am luat orbia drept vedere
şi-n loc de mir am cumpărat rubine
şi Înălţarea Ţi-o credeam cădere
ce de poteci am bântuit aiurea
cât am ucis cu spade unse-n fiere
cum am înfipt în Crucea Ta securea
Scuipând pe noaptea Ta de Înviere
am râs apoi de Tine ca nebunii
şi ne-am întins în scârna nopţii goale
fără să ştim că Tu din raza lunii
torceai un vis şi Te-mbrăcai în zale
ca să ne dăruieşti din nou lumină
să judeci şi să ierţi cu îndurare
şi să vedem din nou secunda lină
când Tu ne-ai arătat Taina cea mare
stropiţi din veac de sângele Tău blând
ne ridicăm din moartea noastră lungă
să mai vedem cum stele tremurând
spun că iubirea Ta o să ne-ajungă
acum Iisuse ia-ne buni sau fiare
căci ne rugăm la tine vii şi morţi
să rupi blestemul ce ne ţine-n gheare
bisericile Tale suntem toţi
George Mihalcea, Vlaşin, Vinerea Mare 2014
P.S. Paşte cu lumină pentru toţi!
Referinţă Bibliografică |