Pandemiada
(Tragicomedia globalismului)
Partea a II-a: Omul istoric și păcatele lui
În prima parte-am arătat
– cu probe bine cunoscute,
ce-s de știință, cugetare
și de credință furnizate –
cum Cosmosul a apărut
și viul s-a încorporat,
prin vrerea forțelor doar intuite
de sloboda minte umană,
fie c-a fost creație
la un nivel fără egal
și de-o perfectă minuție,
fie-un proces evolutiv,
dar cu atât de mari lacune
în explicațiile date
și probele înfățișate,
că-n fond e doar speculativ.
Iată motivul pentru care,
pe-acel ce cată împlinire
și sufletească armonie,
nu evoluția-l ajută
cu seaca ei înșiruire
de supoziții fanteziste,
ci a creației solie
(mereu subtil-răscolitoare)
din crezuri și filosofie…
Protopărinții, vasăzică,
indiferent cum se-ntrupează
(în sensul biblic sau cel mitic),
istoria o demarează
prin mari familii, ginți și triburi,
ce la-nceput n-au pofte-arzoaie,
apoi – când lăcomia crește –
prin certuri, crime și războaie.
De pildă, din Genesă-aflăm
cum crima-n lume se strecoară:
Gelos pe Abel, al său frate,
Cain nu ezită și-l omoară,
astfel c-acesta în istorii,
chiar de nu-i primul scelerat,
el tot deține-un trist record:
E-ntâiul fratricid notat!
Dar mai-nainte de-a pătrunde
în hidoșenia ce-i spune
istoria universală,
o precizare se impune:
Nicicând în lumea asta mare
cu nații felurite-n trai,
încă vreun trib n-a fost aflat
care să nu posede-un grai!
Nu doar că orice grup uman
vorbește graiul său aparte,
dar limbile nu se împart
în simple și evoluate.
Limbajul, deci, articulat
este enigmă și mirare,
ce net pe om deosebește
de celelalte muritoare…
Căci zona Broca se-ntâlnește
numai în lobul său frontal,
la animale existând
doar graiul gestic informal
(al trupului și prin semnale),
așa cum orice soi îl are:
în vremuri bune-i amical,
în altele de-avertizare.
Sighetu Marmației, George PETROVAI
12-13 iunie
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..