Dacă, totuși, s-ar putea
Soarele să ți-l aduc
aș veni cu el… cumva,
cum ar face-o un haiduc.
Chiar de ziuă n-ar mai fi,
numai noapte, mai mereu,
l-aș lua și l-aș piti,
orișicât ar fi de greu!
Ți-aș citi din acel glob,
ca un frate vrăjitor,
viitorul: bob cu bob,
‘cât ar fi de orbitor.
Iar de nu ți ‘-a trebui,
l-aș lipi, din nou, pe Cer,
să-l ia cine a voi,
chiar și ultimul oier…


