De nu apreciază zborul
să nu-i dai aripi, nici speranțe,
să-l lași să-ți ducă,-n pace, dorul,
din curcubeu, tu, ia-ți nuanțe!
Închide ochii și te roagă
să ai putere, sănătate,
doar Domnul să te înțeleagă
și-mparte,-n jur, seninătate.
Nu cuteza să ai credință,
căci cele ce-ți sunt rânduite
le-ai câștigat prin umilință…
cărările-s nepietruite.
Și ochii, către Cer, ‘ți-ndreaptă,
urcându-te, mereu, o treaptă!