Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Geta LIPOVANCIUC: Iubind neprihănit 

Geta LIPOVANCIUC: Iubind neprihănit 

Iubind neprihănit

 

În viața asta, multe s-or petrece…

Cu ușa larg deschisă să primești

Și-o palmă peste-obraz, și-o spadă rece,

Dar să nu uiți, vreodată, să iubești!

 

Îți vor fura și timpul tău, și clipa,

Vor stinge-n tine focul greu aprins…

Fii însuți! Nu fi frate cu risipa:

Nu bezna lor, ci bolta te-a desprins.

 

Poate,-ți vor smulge aripi calde-n zborul

Spre-nalturi sau spre noul răsărit…

Te vei simți, atunci, rănit cocorul,

Dar, și așa: ce ești, de n-ai iubit?

 

Găsi-vor noi motive, să-ți topească

Și trupul tău de ceară, -n lumânări…

Dar tu, cu-a ta iubire omenească,

Îmbrățișează-i, chiar și-n condamnări!

 

Îți vor încătușa, schilozi, și pașii,

Și sufletu-ți să-l scoată vor cerca:

Să nu-ți știi nici străbuni, nici urmașii…

Tu vei rămâne cu iubirea ta.

 

Vor mânia și cerul, te vor frânge,

Durerea-ți vor întemnița-o laș;

Și, nu mai tu, găsește luciu-n sânge!

Iubind, vei dobândi în Rai sălaș.

 

În astă viață, s-or petrece multe…

Vom fi trădați: și el, și tu, și eu…

Dar, și trecând prin sita cu insulte,

Iubește precum numai Dumnezeu!

 

Autor: Geta Lipovanciuc

Facebooktwitterby feather