FLOARE VIE
Adoratei flori a inimii
Floare albă de pe munți,
Cu petale nori cărunți,
Cu ochi mândri de pădure,
Îngeri puși pe ei să jure.
Floare galbenă de grâu,
Cu petale prund de râu,
Cu priviri raze de soare,
Din cer coborâtă boare.
Floare-albastră de pe deal,
Cu petale blând caval,
Cu fruntea, mătase fină,
A pământului lumină.
Floare verde din câmpie
Cu petale stea din mie,
Cu inima grea de doruri,
Păsări albe, zbor în stoluri.
Floare neagră de pământ,
Cu petale din Cuvânt,
Cu suflet de trandafir,
Lumii preacuratul mir.
Floare roșie de Timp,
Cu petale de-anotimp,
Cu obraji de zori și-apus,
Cântecul șoptit, supus.
Floarea florilor uimite,
Cu petale-n jar sfințite
Cu trupul ca de garoafă,
Setei, apă din carafă.
Floare vie dintr-un glas,
Cu petale, veac rămas,
Cu mijloc de primăvară,
Lumea ta să nu dispară.
© Gheorghe A. Stroia
România, Mărțișor 2023


