Curcubeul arcu-și cerne
Peste toamna-mi ostenită
Și-n ogradă îmi așterne
Cuvertură dichisită.
Eu mă-mbăt cu visuri terne
Lângă-o sticlă-abia golită,
Curcubeul arcu-și cerne
Peste toamna-mi ostenită.
Într-un leagăn de răchită,
Soața-mi potrivește perne
Și-n ograda-mi răvășită
De stihiile eterne,
Curcubeul arcu-și cerne.


