HENRIETA ANISOARA ŞERBAN: Despre Coaxialism, sistemul filozofic al lui Sorin Cerin

Sorin Cerin, Coaxialismul. Coaxiologie, numerologie, neoontologie şi neognoseologie, Bucureşti, Editura Paco, 2007, 309 p. Această carte reprezintă o contribuţie temerară la filosofia contemporană. Nefiind o simplă sinteză, lucrarea aduce o viziune originală despre adevăr şi iluzie, despre absolut şi viaţă. „Ce suntem noi în afară de un vis nebun al unui înger complexat de Sine pierdut undeva în ierarhia numerologiei?” (p.5), se întreabă autorul declanşând un captivant periplu filosofic, cu deschidere spre o filosofie a conştiinţei, contextualism şi filosofia minţii, precum şi către critică reprezentationalismului şi postmodernism.

Lucrarea este structurată în unsprezece capitole. Capitolele pot fi interpretate în triade. Primele trei ar fi o introducere în aria tematică a coaxiologiei. Astfel, primul capitol tratează „Scopul, Ierarhia, naşterea numerologiei şi a Factorului Primordial UNU”, cel de-al doilea „Instinctul, Matricea, Ordinea şi Dezordinea, Dogma”, al treilea „Starea de fapt, Cunoaşterea Deschisă şi Cunoaşterea închisa, Coaxialismul şi Coaxiologia”. Următoarea triada ar fi constituită din interpretarea a trei aspecte ale exemplarităţii umane, prin capitolele „Amprentă şi Amprenta Karmică, Genialitatea”, „Iubirea sau Conştiinţa individuală a Omului” şi „Conştientizarea sau Cunoaşterea în Coaxiologie”. Ultima triada, să zicem, de factură semantica şi hermeneutica, se preocupă de „Reflecţii asupra filosofiei, Străinul din Om, Dimensiunea Vieţii”, „Coaxiologia semantica” şi „Adevărul semantic, Cunoaşterea Semantică, Oglinda Semantica şi Motivul Creaţiei”. Capitolul al zecelea, „Ontologia Semantică, Neoontologia Semantica, Semantica Coaxiologica, Structuralizarea Semantica a Matricei Noastre”, valorifica ideile din arhitectonica filosofică precedenta. În fine, ultimul capitol oferă modelari matematice ale ideilor şi conceptelor expuse în lucrare, precum şi pentru relaţiile dintre acestea.

Într-o descendentă ideatică schopenhauriana, nietzscheana şi wittgensteiniana, autorul enunţa principiile a ceea ce el numeşte „coaxialism”:
1. Unica filosofie adevărată este aceea care acceptă ca Omul nu cunoaşte Adevărul, deci implicit, nici filosofia;
2. Omul nu va cunoaşte niciodată Adevărul Absolut şi nici Cunoaşterea Absolută, întrucât întreaga lui existenţă este axată pe Iluzia Vieţii;
3. Orice sistem filosofic sau filosof care va pretinde că spune Adevărul este un mincinos;
4. Coaxialismul este prin excelenţă filosofia care NU pretinde că spune Adevărul, dar care acceptă aplicaţii care susţin raportarea Iluziei Vieţii la Adevăr;
5. Esenţa Adevărului consta în reflectarea acestuia la Elementele apărute înaintea sa, cum sunt cele ale Cunoaşterii Deschise provenite din Starea de Fapt;
6. Coaxialismul accepta operarea cu opuşii opuşilor Existenţei, cu sau fără a fi necesară raportarea la aceasta, determinând coaxiologia;
7. Fiecare Opus are la Infinit un alt Opus identic cu el;
8. Cu cât un Opus este mai depărtat, adică între el şi elementul opozabil sunt intercalaţi un număr mai mare de opuşi, cu atât similitudinile dintre aceştia vor fi mai pronunţate, iar cu cât numărul opuşilor intercalaţi între cele două Elemente va fi mai mic, cu atât contrastele dintre aceştia vor fi mai pronunţate;
9. Cum putem vorbi de Universe fără substrat în Existenţa, putem vorbi de Cunoaştere fără substrat în esenţă, deci fără subiect;
10. Factorul va fi întotdeauna opusul infinităţii faţă de care se va raporta că finit, la fel cum Cunoaşterea se raportează la necunoaştere şi Viaţa la Moarte. În accepţiune Coaxială, Factorul va echivala cu Dumnezeu, Unicul Creator, dar şi Întâmplător faţă de lumile sale;
11. În lumile fiecărui Factor Creator şi Unic Întâmplător se vor reflecta toţi ceilalţi Factori Creatori şi Unic Întâmplători, sub formă de numere, de la UNU, care este Factorul Primordial, până la un Infinit minus UNU de Factori Creatori şi Unic Întâmplători. (p.5-7)

Desigur cineva s-ar putea întreba cum se susţine aceasta cuantică unitară? Dar a ridica la modul serios această întrebare ar însemna să nu înţelegem că aici este vorba despre nişte modelari sugestive şi nu despre surprinderea Adevărului Metafizic (ceea ce ar contrazice tocmai principiile coaxiologiei). Abundenţa de majuscule şi evidenţieri din text vorbesc foarte probabil despre experienţa americană a autorului, în acelaşi timp evidenţiind, cu o anumită ironie, setea pentru absolut, pentru perfecţiune, pentru adevăr şi pentru idea pură a filosofiilor dintotdeauna. Astfel prin citatul următor, putem în acelaşi timp exemplifica observaţia menţionată şi putem clarifica o idee-columna a lucrării în discuţie: „Coaxiologia este filosofia ce poate determina mai în profunzime importanta Factorului (…) – care este şi un număr, printre alte aspecte, n.m. – produs de Esenţa unui Element al Stării de Fapt Matriceale, de Instinct. (…) Factorul va fi demiurgul care prin propria sa capacitate de conştientizare va încadra în sine noi şi noi Elemente ale Cunoaşterii Închise evaluând, fără să le cunoască în amănunt, şi Elementele Cunoaşterii Deschise. (…) Omul este un astfel de Factor cu toate că se afla la o scară ierarhică mult mai neînsemnata decât Marii Creatori”. (p.51-2) Autorul ne explica modul coaxial (în cele din urmă, structuralist) de a privi lumea, că amestec paradoxal de bine şi rău, de divin şi demonic, de uman şi raţional, ce dă naştere Iluziei Vieţii şi este susţinut, printr-un feed-back, tocmai de această Iluzie a Vieţii. (p.53 sqq) „Nu ştii că numai în lacurile cu noroi în fund cresc nuferi?”, întreba, deja într-un mod „coaxial”, Lucian Blaga.

Poezia filosofică eminesciana a iluziei vieţii, ca un exemplu, în „Floare albastră” (un motiv romantic, dar şi coaxial, care apare şi în literatura germană la Novalis şi la Leopardi), vorbeşte despre mariajul paradoxal al infinitului cu dorinţele, despre mariajul paradoxal dintre cunoaşterea filosofică, care tinde spre absolut şi cunoaşterea terestră prin intermediul dragostei, tulburând inima omului, ca factor creator stimulat de iubire. Ca şi în literatura sa, Sorin Cerin îmbina valorificarea filosofiei universale cu cea a marilor reuşite filosofice romaneşti.
Spre ilustrare, cititorul poate să întrevadă străbătând paginile cărţii atât amprente din filosofia lui Schopenhauer – să ne amintim de faptul că omul ca subiect ştiutor se cunoste pe sine ca subiect înzestrat cu voinţă şi nu poate deveni subiect pur al cunoaşterii fără ca voinţa să dispară, pentru a elimina raportarea la ceea ce am putea dori în privinţa sa, deoarece reprezentarea este marcată de dorinţă, aşa cum reiese din lucrarea sa Lumea ca voinţa şi reprezentare –, a lui Nietzsche – vezi spre exemplu ideea „Lumea aparenta este singura adevărată; lumea ‘reala’ este pur şi simplu o minciună”, din Amurgul idolilor, cap. 3, aforismul 2 – a lui Wittgenstein ÎI – filosofia reprezintă (re)organizarea a ceea ce ştim dintotdeauna, iar limbajul este o „activitate”, un „joc” în cadrul unor „forme de viaţă”, o sumă de fenomene diferite, poate înrudite unele cu altele, dar în feluri foarte diferite.

Cât despre „adevăr” îi putem asocia următorul citat sugestiv din Philosophical Investigations, Oxford, 1953, 9, § 68: „tăria firului nu sta în faptul că o fibră merge de la un cap la altul, ci din suprapunerea a mai multe fibre”. În acelaşi timp, ideea de factor creator care se „lupta” cu lumea prin efortul de a smulge adevăruri imparţiale şi din start paradoxale are ecouri puternice din filosofia misterului aşa cum apare în operă lui Lucian Blaga.

Comparaţia cu Blaga nu se opreşte aici, putându-se identifica magistrale de investigaţie în direcţia cunoaşterii luciferice-paradisiace şi a cunoaşterii închise-deschise, a matricei, a factorului creator etc. Lucrarea se remarca şi prin valentele literare, printr-un limbaj filosofic cu o amprentă puternic personalizata şi literară, nota distinctivă a unui debut filosofic interesant.

HENRIETA ANISOARA ŞERBAN

**********************************************

DESPRE ŞERBAN, HENRIETA-ANIŞOARA

Membru corespondent Dr., cercetător domeniul filosofie

Data şi locul naşterii: 18 septembrie 1968, Focşani, judeţul Vrancea

Studii: iulie 1993: diplomă universitară şi Master’s. Facultatea de Chimie, Universitatea Bucureşti, iulie 1995: diplomă postuniversitară. Studii aprofundate, cursuri de zi. Facultatea de Ştiinţe ale Comunicării în Masă şi Relaţii Publice, Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative, Bucureşti. Comunicare, semn, cod. Iulie 2000: diplomă de licenţă. Facultatea de Ştiinţe Politice, specializarea engleză, Universitatea Bucureşti. The Concept of Nature at Hobbes. Septembrie 2006: diploma de doctor în filosofie, Academia Română prin Programul de doctorat al Academiei Române în filosofia comunicării, tema: Paradigmele diferenţei în filosofia comunicării. Modernism şi postmodernism.

Activitatea didactică: septembrie 1995 – iunie 1996: asistentă universitară. Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Univ. Bucureşti. Subiectul predat: analiza de conţinut a discursului politic. Din 2007, lector universitar doctor.

Activitatea profesională: noiembrie 1994– 2003: cercetător, Institutul de Teorie Socială al Academiei Române. Din 2003 – prezent Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, din 2008, CPIII. februarie 2003 – prezent: cercetător, Institutul de Filosofie şi Psihologie Constantin Rădulescu Motru al Academiei Române, septembrie 2002 – prezent: traducător autorizat, translator limba engleză autorizat de Ministerul Justiţiei, octombrie 1998 – septembrie 2000: cercetător, Institutul Român de Studii Social-Democrate, Analist politic (colab. PUR) octombrie 1997 – 2000: secretară de redacţie, Revista de teorie socială a Academiei Române. Octombrie 1997 – 2000 decembrie 1996 – ianuarie 1997: cercetător, The Center for Development and Population Activities, Bucureşti. Analiza de conţinut a presei scrise.

Activitatea publicistică:

Cărţi publicate: Ideologiile reformatoare, Bucureşti, Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, 2010. Paradigmele diferenţei în filosofia comunicării. Modernism şi postmodernism, Bucureşti, Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, 2007. Limbajul politic în democraţie, Bucureşti, Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, 2006. Cartografierea marginalităţii, Bucureşti, Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, 2010. Cărţi editate: Henrieta Anişoara Şerban Construcţie şi deconstrucţie în filosofia americană contemporană, volum, co-editor cu Angela Botez şi Marius Drăghici, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006, Henrieta Anişoara Şerban Matrici filosofice şi concepte integrative, co-editor cu Ana Bazac şi Marius Drăghici, Craiova, Editura Aius, 2009. Henrieta Anişoara Şerban şi Răzvan Pantelimon, Dincolo de propagandă: un instrumentar istorico-politic al filmului românesc, coord. Viorella Manolache, Sibiu, Editura Tehno Media, 2011.

Traduceri: Henrieta Anişoara Şerban, Richard Wolin (CUNY, City University of New York), Agnes Heller: O teorie despre viaţa de zi cu zi, traducere, în vol. editat de A. Botez şi G. Nagîţ, Tendinţe în filosofia ştiinţelor socio-umaniste, Seria: „Filosofia ştiinţei”, vol. 5, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2008. Henrieta Anişoara Şerban, R.T. Allen, Dincolo de liberalism. Din gândirea politică a lui Hayek şi Polanyi, traducere, în vol. editat de A. Botez şi G. Nagîţ, Tendinţe în filosofia ştiinţelor socio-umaniste, Seria: „Filosofia ştiinţei”, vol. 5, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2008. Failed States, Noam Chomsky, Editura Antet 2007. Marile conspiraţii ale lumii. De la Planeta X până la Războiul împotriva terorismului, editată de Al Hidell şi Joan D’Arc, Editura Antet, 2006. Ambiţii imperiale, David Barsamian în interviu cu N. Chomsky, Editura Antet, Bucureşti, 2005. Ironia privată şi speranţa liberală, traducere a studiului lui R. Rorty’s “Private Irony and Liberal Hope”, Walter Brogan, James Risser (eds.), American Continental Philosophy. A Reader, Bloomington and Indianapolis, Indiana University Press, 2000, în Construcţie şi deconstrucţie în filosofia americană contemporană, editat de Henrieta Şerban, supervizat de prof. dr. Angela Botez, Editura Academiei, 2005. Activitate redacţională: membră a redacţiei Revistei de filosofie, Revue roumaine de philosophie a Secţiei de Filosofie Psihologie şi Teologie a Academiei Române, membră a redacţiei ANNALS AOSR Seria filosofie, psihologe, teologie şi jurnalism, membră a redacţiei Romanian Review of Political Sciences and International Relations. Afilieri: membru al Clubului UNESCO Societate şi Cultură (1995); membru fondator al Societăţii specialiştilor în relaţii publice ARP (1996); membru fondator al Societăţii Române de Filosofie (2009), membru asociat CRIFST/DFML (2010) membru al Societăţii Mediterana (2010).

Premii: Premiul Constantin Noica al Academiei Oamenilor de Ştiinţă, 2012; Premiul Constantin Noica al AOSR, 2013.

by

Referinţă Bibliografică

HENRIETA ANISOARA SERBAN: Despre Coaxialism, sistemul filozofic al lui Sorin Cerin/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 24 august 2022