IN MEMORIAM – CORNELUI VADIM TUDOR
.
Poetul și parlamentarul Corneliu Vadim Tudor s-a stins din viață, să se înalțe în veșnicie, la sărbătoarea Înălțarea Sfintei Cruci, când porțile Raiului sunt deschise, ca-n ziua când a fost crucificat Iisus.
Era numit „Tribunul”, dar mai potrivit i-ar fi fost „trei-bunul” – bun patriot, bun poet, bun istoric… toate la superlativ.
Numai cine nu iubește țara, e zgârcit cu lacrimile pentru regretatul Vadim Tudor.
Dumnezeu să-l odihnească în pace și să-și găsească dreptatea după care a alergat „pe pământ, nu în gând”.
.
.
ULTIMA CAFEA
(Corneliu Vadim Tudor – poem inedit)
.
Hai, Moarte, să bem o cafea
Ţi-o fac cu caimac, aromată
Mai leapădă-ţi coasa cea grea
Şi mantia asta ciudată.
.
Te rog să iei loc în fotoliu
Nu mă supără dacă fumezi
După cine eşti, Moarte, în doliu?
De ce tot suspini şi oftezi?
.
E foarte fierbinte cafeaua
Nu te grăbi, că te frigi
Mai lasă-mi pe cer, încă, steaua
Dacă eu am să mor, ce cîştigi?
.
Ai venit să mă iei în persoană
Prea mare onoare îmi faci
Din toată specia asta umană
Numai pe mine mă placi?
.
Hai să-ţi ghicesc în cafea
E bine să ştii ce te-aşteaptă
O cumpănă grea vei avea
Dar tu te descurci, eşti deşteaptă.
.
Eşti tot timpul în criză de bani
Aici, te asemeni cu mine
De ce să fim noi duşmani?
Eu te-nţeleg cel mai bine.
.
Lumea te aplaudă de departe
În zvon de corridă, olé!
Fii bună şi-ntoarce-te, Moarte
Să văd: după tine ce e?
.
Acum eşti captivă la mine
Am vrut să-ţi arăt, draga mea
Că nu-mi este frică de tine:
Ţi-am pus şoricioaică-n cafea.
.
Corneliu Vadim Tudor
Noaptea de duminică spre luni
6 spre 7 septembie 2015
.
.
CU MOARTEA LA CAFEA
.
De vizita morții nu i-a fost teamă,
Când a invitat-o la o cafea.
Că niciun pericol nu lua în seamă,
„Tribunul” vrând lângă cei dragi să stea.
.
S-alunge moartea, ce-l tot amenința,
Voia să-i ferece sabia-n teacă,
Pe cer să vadă luminând steaua sa
Și peste cumpăna vieții să treacă.
.
Știa că moartea n-are nuciun regret,
Când seceră pe naivi sau înțelepți.
În versuri căuta să îi țină piept,
Dar hâda lovește când nu te aștepți.
.
Morții dedicându-i poem pamfletar,
A vrut să ajungă la învoială.
Dar într-o clipă i-a luat cel mai scump dar,
Când l-a secerat fără șovăială.
.
În piept i-a zdrobit inima plăpândă,
Cu lovitiri de pumnal, repetate.
Că moartea e de suflete flămândă,
A dus „Tribunul” în posteritate.
*La funeraliile politicianului și scriitorului – 17.09.2015
*Autor Maria Filipoiu
.
.
MOARTEA N-ARE MILĂ, NICI RĂBDARE
.
Moartea n-a avut milă, nici răbdare
Cu cel ce-a invitat-o să-l asculte.
S-a năpustit în zi de sărbătoare,
Să secere tribun cu cruce-n frunte.
.
Pentru Parlament și-a pregătit discurs,
Cu „văduva neagră” să facă un pact.
Nu l-a citit, că sânge-n piept i s-a scurs,
Când inima i-a zdrobit-o un infarct.
.
Pe gând poetic și-a scris profeție,
Când și-a anticipat sfârșitul vieții,
La mormânt să-i citească poezie,
Cei ce-o stropesc cu lacrima tristeții.
.
S-a stins cu grija de țară și popor,
Să nu ajungă prada dezbinării,
Că de ura lumii, visurile mor
Crucificate pe altarul țării.
.
A-mbrățișat pământul în hotare
Să nu îl rupă hoardele străine.
Dorind să facă România Mare,
Se hrănea cu patriotism pe pâine.
.
Sentință dreaptă așteaptă-n sertare,
Unirea fraților în țara mamă.
Pământul s-aducem în vechi hotare,
Când spiritul patriotic ne cheamă.
.
Dar visul se destramă-n umbra vieții,
Când tribunul pleacă în altă lume,
La rugăciuni să adune poeții,
Patriotismul să-și lege de nume.
.
În Ziua Crucii de moarte secerat
Și răstignit pe crucea năzuinței,
Duce vis de patriot înverșunat
Pe sanctuarul divin al credinței.
.
Credința i-a rămas pe cruce-n frunte,
Că Moartea cu nimeni n-are răbdare.
El caută steaua mamei defuncte,
Cu dorul pe-a eternității cărare.
.
Din veșnicie la Domnul se roagă
Pentru dreptatea poporului român.
Când la Liturghie răsună toacă,
În ploaie de lacrimi stârnește taifun.
* In Memoriam Corneliu Vadim Tudor
*14 Septembrie, 2015
Autor, Maria Filipoiu – poet, aforist, jurnalist UZPR
.

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..