Simbria
Am fost ,,argat” pe mări de zgură, sub ceruri ce nu dau răspuns,
Săpând în pietrele iubirii un rost ce n-a fost de ajuns.
Mi-am pus în palme ani de aur și i-am vândut pe amăgiri,
Crezând că asfaltez pustiul cu flori de sfinte amintiri.
Dar legea lumii e amară și n-are milă de curaj:
Nu crește mirt din piatră seacă, nici adevăr din camuflaj.
Când s-a lăsat cortina nopții peste coliba mea de lut,
Am înțeles că-n geamul minții doar deșertarea a bătut.
N-am grâu în hambar, n-am lumină, nici vinul vechi în cupe noi,
Ci doar o umbră ce se-ntinde pe drumul lung de înapoi.
Din tot ce am zidit cu trudă, din tot ce-am plâns și am sperat,
Rămâne doar această piatră pe pieptul meu de om curat.
E plata pentru neștiință, e prețul anilor pierduți,
Moneda grea ce-o poartă-n suflet doar cei ce n-au fost prevăzuți.
Arap la curtea suferinței, cu trupul obosit și frânt,
Primesc tristețea ca simbrie — și-o duc cu mine în mormânt.
Când iubești, inima este mai puternică decât înțelepciunea.
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..