Suntem fire de gând între glie și cer
praf de viață stingher rătăcit pe pământ,
început și sfârșit pe un pat de mormânt,
din iubire născuți cu prezent efemer.
Fără noi ar fi gol într-un rai anonim
cenușiu peste tot,cer albastru n-ar fi,
am lipsi amândoi fie noapte sau zi
ai chema în zadar,n-am de unde să vin.
Vântu-o bate nebun prin eter alergând,
ploile vor uda brazde fără de rod,
dintr-un clopot stingher va suna un prohod
cu ecoul pe val în sclipiri surâzând.
Între cer și pământ rătăcim amândoi,
tu o boare de crin într-un crâng adormit,
eu durerea de dor peste timp risipit
de-o suflare de vânt și cu lacrimi din ploi…
dr. CREȚU POMPILIU
Aceeași poezie sinergică, romantică, îndrăgostită de tot ceea ce este frumos. Bijuterii ale sufletului liric valoros! Felicirări, stimate domnule doctor Pompiliu Crețu și BUN VENIT în familia AUTORILOR revistei ARMONII CULTURALE!…