Nici lacrimile nu mai stau pe gene
Durerea mă apasă tot mai tare
Iar spaima se strecoară-n trup si-n vene
Cand cer speranță pentru-această stare.
În pieptul meu ard țipete ascunse
Și frica ma-nsoteste-n orice clipă
Mă rog la Domnul pe căi nepatrunse
Să mai salveze frânta mea aripă
Mă doare-nstrainarea tuturora
Și am, chiar am nevoie de cuvinte
Acum când boala grea își joacă hora
Si-n gândul meu apar numai morminte.
Mă uit în jur, văd doar singurătatea
Ce râde de a mea îngrijorare
Și nu mai știu, de-i ziuă sau e noaptea
Unui coșmar cu nori de tulburare.
Aș vrea să lupt însă nu am putere
Dar nici nu mă condamn la resemnare
Și cu credință sting orice durere
Fiindcă nădejdea-n El mi-e alinare.
autor
Dorina Omota
![Facebook](https://www.facebook.com/sharer.php?u=https%3A%2F%2Farmoniiculturale.ro%2F%3Fp%3D39721&t=Dorina%20OMOTA%3A%20%C3%8Entre%20team%C4%83%20%C8%99i%20speran%C8%9B%C4%83&s=100&p[url]=https%3A%2F%2Farmoniiculturale.ro%2F%3Fp%3D39721&p[images][0]=https%3A%2F%2Farmoniiculturale.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2022%2F02%2FFB_IMG_1642398435268.jpg&p<div class="stitle" ><h3 ><span></span></h3></div>=Dorina%20OMOTA%3A%20%C3%8Entre%20team%C4%83%20%C8%99i%20speran%C8%9B%C4%83 "Urmareste-ne pe Facebook"){kind=small}
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..