ODĂ, FEMEII (în metru antic)
Trecem în uitare primul tău păcat,
Când Adam, bărbatul, fost-a păcălit,
Mai ales că-n timp și voi ați fost iertați
Când Iisus pe cruce a fost osândit,
EL, cel mai curat…
Voi, FEMEI, în mii de ani ați suferit
Batjocura cu stoicism, sclavia,
Roabe ați fost în toată căsnicia,
Regi sau împărați, războinici ori boieri…
Toți v-au umilit.
Libertatea voastră greu ați cucerit
Și-ați luptat cu râvnă, copii ați crescut,
Ați trecut prin studii și greu ați luptat
Pentru dreptul vostru, când v-ați luminat
Și l-ați dobândit…
E-n toate FEMEIA, e-n cer, pe pământ,
E MAMA FECIOARĂ, pe care-o slăvim,
E Mama-n familii cu soț și copii,
E Mama cea bună pe care-o dorim
Și mult o-ndrăgim…
Atentă-i FEMEIA cu tot ce-are-n jur,
Copiii și soțul, bunici și părinți,
Cu flori la ferestre, icoane cu sfinți,
Cu școala, serviciul și prieteni dintâi,
Cu oameni frumoși…
FEMEIA e viață, iubire în tot,
E freamăt de vânt în liniștea casei,
Izvor de dulceață în orice cuvânt,
Căldură în vorbe și intim sărut…
Pe alb așternut.
…………………………………………….
Eu te iubesc și te respect FEMEIE,
Bunică, Mamă, Soră ori Fiică!
Te-admir pentru răbdare și iubire
Și îți doresc MULȚI ANI cu fericire,
Slăvind pe DOMNUL!
DE-AI FI…
De-ai fi o mică orhidee
ori trandafir
cu lacrima de rouă,
te-aș prinde blând
cu palma-mi strânsă,
ca frageda-ți tulpină
durere să nu simtă
când eu te smulg,
sa nu rămână plânsă…
Te-aș mirosi prelung
în palma mea
și te-aș privi intens
să-ți simt culoarea
din intime sepale
și din adâncul
inflorescenței
ce-ți dă parfum
și-ți dă culoare…
Te-aș așeza duios
în vas cu apa vieții
ca lungă viață
tu să ai,
să-mi dai parfum,
să-ți simt
savoarea
și toată dragostea
să-mi dai…
Te-aș săruta cu drag
în blânda rază
a asfințitului
de soare
și-n lungul nopții
te-aș dezmierda
și te-aș iubi
și nu te-aș mai scăpa
din dulce-mbrățișare!
Visându-te, Femeie
Visez s-adorm în asfințit
Sub cer proptit pe fruntea mea,
În noapte, trupu-ți mult dorit
S-ascundă-n umbră orice stea.
Sărutul astrului să-l simt
Prin gura ce ți-oi frământa.
Pe-al tău, iubito, să-l presimt
Prin freamăt și strânsoarea ta.
Albastrul bolții din amurg
Ascunsă lin în ochii tăi,
Să-mi lase cale să mă scurg
Aprins iubirii prin văpăi.
În așternutu-mi – câmp de flori,
Sărutul tău – parfum de vis,
Din asfințit și până-n zori
Să ne înalțe-n paradis!