Leru-i Ler de George Rîurel Bălan
Va veni și ziua-n care,
vor veni să mă colinde,
înainte de plecare,
vocile prea șovăinde,
zori și frunzele căzute,
foșnete în miezul nopții,
toate clipele plăcute,
vor ajunge chiar și morții…
toți prietenii, dușmanii
să se-asigure odată,
că mi-am împlinit toți anii
și-am cravata înnodată…
Ziua ceea, Leru-i Doamne,
e tot timpul mai aproape;
să colinde…să condamne
și apoi să mă îngroape…
Va veni și ceasu-n care
trâmbițele vreau să sune
ultima-mi, da, publicare,
iară norii toți să tune
și s-aud din nou o dată
Flori de măr din cele dalbe;
am să stau la judecată
lângă rădăcini de salbe.
De-i veni și tu acolo
printre pietre de morminte,
lasă florile încolo,
dar mai am o rugăminte:
când mi-i da sărutul ultim
și toți ochii de pe lume,
vor privi pe un penultim
nume și al meu prenume
să o faci mai apăsat,
toată lumea să-nțeleagă:
nicidecum nu m-ai lăsat,
Leru-i Ler, iubită dragă.
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..