Doamne, iar te necăjesc,
Am un ciob de întrebare:
Ar mai fi posibil oare,
Fericirea s-o găsesc?
N-aş vrea mult, o picatură,
Şi s-o văd, nu prea o ştiu…
Şi se face-acuş târziu,
Iar timpul, mereu mă fură.
Aud de la cei ce-o poartă,
Că-i şi leac şi mângâiere,
Şi-anuleaz’-orice durere,
De o ai cumva în soartă.
Recunosc, am tot greşit,
Şi Ți-am încălcat cuvântul..
Dar Tu, care-mi ştii şi gândul,
Ştii… mereu eu te-am iubit!
De mai poți, mă scrie-n carte,
Iar de cererea-mi găseşti,
Rogu-Te s-o iscăleşti…
Nu vreau mult… Ce zici? Se poate?
09 07 2015
Londra
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..